Mr. MESSENGER (discuția 91 a
revistei-blog extras)
Dragii mei G-LOVERS
Puteți citi recentele mele cuvinte
Pe revista-blog GACKT.
Așadar, cei care doresc să o citească
toată, verificați-o.
(Postările sunt de 3 ori pe lună)
A trecut ceva timp, dar m-am întors în
Japonia.
Pentru a sărbători alături de studenți
absolvenți
Ai liceului Jonan Ryoso din Uji, Kyoto.
Imediat după ce am venit înapoi în
Japonia,
Am început să lucrez la corpul meu ruginit,
de la stat în avion, să-i redau forma.
Cu alte cuvinte, am redat forma emoțiilor
mele.
După ce am terminat antrenamentul,
M-am îndreptat imediat către trenul-glonț.
Pentru prima dată după ceva timp, mă
îndrept spre Kyoto.
Dintr-un anumit motiv, îmi oferă un
sentiment ciudat.
Viteza trenului-glonț se auzea puternic.
În trecut, înainte de a veni în Tokyo,
Am locuit în Kyoto dar,
După ce au trecut anii de stat în Tokyo,
Am avut un puternic sentiment că
”Mă întorc la Kyoto”.
Dar, astăzi este complet diferit.
Nu este ciudat sau o lipsă de bunăvoință,
Ci mai degrabă că să vizitez Kyoto acum
Are un nou sens.
Sensul de distanță la o persoană chiar
este un lucru ciudat.
În trecut te gândeai că acel ceva era
foarte departe,
Dar chiar acum este aproape.
Poate este din cauză că
Am călătorit atât de multe ori prin
Japonia, și prin diverse țări.
Într-o clipită, am sosit în Kyoto
Și am urcat într-un taxi.
Într-o școală goală și întunecată,
Era o sală de gimnastică singuratică
Unde era aprinsă lumina.
Când am deschis ușile,
Am văzut că mica sală de gimnastică
Era plină cu bănci
Ce așteptau cu nerăbdare ceremonia de
absolvire de a doua zi.
În mod normal,
Ar fi fost câțiva profesori care să ne
aștepte dar
De data asta doar directorul
Și profesorul de sport care avea sala în
grijă erau acolo.
De data asta,
Pentru a preveni zvonurile să se
împrăștie, directorul nu a spus nimănui
Și a vrut ca această surpriză să fie un
succes.
Când am dat mâna, puterea lui m-a
surprins.
”Îți mulțumesc în avans”
Minunata voce a directorului a răsunat.
De fiecare dată, cu siguranță voi
întâmpina directorul respectivei școli mai întâi.
Dar,
Asta este prima dată când am rămas cu o
asemenea impresie.
Nesigur despre ceea ce să exprim,
O pasională, totuși tandră
Și revărsătoare putere.
Imediat, am făcut testarea de sunet.
Cu siguranță o vom verifica de câteva ori.
Pentru a putea oferi tuturor studenților
din sală,
Profesorilor, și rudelor sau părinților
care participă.
Pentru a putea ține un prețios rămas bun
Care va fi ceremonia de absolvire pe care
să vă o amintiți întreaga viață.
Sala de gimnastică în perioada asta a
nopții este rece.
Și frigul care trecea era sever.
Chiar și așa, fără a atrage atenția,
Cu cel mai mic staff posibil,
Am continuat pregătirile pentru următoarea
zi
În noaptea unde nu erau studenți.
O oră mai târziu,
După ce am verificat sunetul în diferite
locuri,
Am vorbit cu directorul.
”Pentru ceremonia de absolvire de mâine,
le voi oferi cea mai bună podoabă posibilă.”
”Îți mulțumesc sincer!”
Ultimul schimb cu directorul a fost, așa
cum mă așteptam, înflăcărat.
În timp ce mă îndepărtam de școală,
Mă întrebam dacă se gândise la ceva
special...?
În următoarea zi,
Am început să ne pregătim de dimineață.
Cum și difuzarea live NicoVideo
Trebuia să fie filmată,
Toată lumea a lucrat cu chibzuială de
dimineață.
Înainte de amează,
Fără a atrage atenția, am intrat pe ușa
din spate a școlii,
Și am fost aduși în clasa care a fost
transformată în cameră de așteptare.
Așteptând acolo,
Era o doamnă minunată.
”Eu sunt soția directorului...”
A spus cu o plecăciune lungă.
De data asta,
Pentru a oferi acest cadou-surpriză
studenților
Directorul nu a spus nici un cuvânt
celorlalți profesori
Și a decis să facă asta singur.
Astăzi,
Privirile de neîncredere a profesorilor
tineri care nu au auzit de acest plan înainte
Până la ziua evenimentului,
Chiar m-au surprins.
”Chiar dacă și cel mai mic zvon scapă
GACKT-san va fi îngreunat de el,
Așadar nu spune nimănui până la sfârșit,
Fiind dorința soțului meu.”
Le-a transmis ea lor. Apoi, a continuat.
”De data asta, va fi și ultimul pentru
soțul meu.
Pentru că s-a confirmat că se va retrage
anul acesta.”
Când am auzit asta
Am realizat
Că acesta era motivul pentru care era atât
de înflăcărat.
În această zi,
Și pentru director, va fi ultima lui
ceremonie de absolvire.
Directorul are sentimente sincere,
Dorind să ofere cel mai bun cadou posibil
studenților absolvenți.
Când am parcurs aceste gânduri,
Pieptul meu era brusc plin de căldură.
”Sper că pot oferi cel mai bun cadou
posibil
Pentru această ceremonie de absolvire așa
cum dorește directorul.”
I-am spus soției lui
Și ea mi-a zâmbit luminos.
”Îți mulțumesc sincer.”
Cu aceeași pasiunea ca și directorul, a
făcut iar o plecăciune.
Minunat, nu-i așa...sincer.
Pentru studenții care pot întâlni asemeni
profesori,
Sincer cred că este un lucru excepțional
de norocos.
Ceremonia de absolvire a ajuns la sfârșit
fără vreun incident și este timpul să ne mișcăm.
Directorul m-a strigat la sfârșit.
Ușile s-au deschis și am pășit în sală.
Nu doar studenți,
Dar și părinți, gardienii și profesorii de
asemenea au exclamat.
Emoțiile ce se revărsau în sală erau
uimitoare dar
Directorul privea totul cu calm.
În timp ce mă uitam la chipul
directorului,
I-am zâmbit ușor
Iar el a dat hotărât din cap.
Am urcat pe scenă,
Și studenții pe care i-am văzut
Încă nu le veneau să creadă.
”Fals, fals...
Este ceea ce aud ici-colo dar
Sunt pe bune...”
Studenții din sală chiar aveau chipuri
splendide.
Directorul care îi privea arăta chiar și
mai fericit.
Asta a fost.
Pentru prima dată după ceva timp, îmi
simțeam pieptul cald.
Era o altfel de căldură decât cea normală,
A mocnit în pieptul meu.
”Anul acesta, nu doar voi
Dar și directorul care va terminat odată
cu voi
A pregătit această surpriză pentru voi.”
Am spusm
Și directorul s-a ridicat în picioare
Și a dat timid din cap.
Recunoștința tuturor din sala a putut fi
simțită.
După asta,
Am interpretat o melodie pentru ei.
Printre studenții care ascultau
Erau câțiva care încercau din răsputeri să
nu plângă.
Cum melodia s-a terminat,
Toți erau fericiți în timp ce se uitau
unii la ceilalți
Și au aplaudat.
Pentru acești studenți
Le-am oferit un mesaj final.
Este ceva ce întotdeauna spun dar
Nu știu câți de mulți studenți l-au
primit.
Dar,
Dintre ei, dacă doar o persoană
După 10 sau 20 de ani
Devine cineva care poate fi de mare ajutor
acestei țări,
Sau, devine cineva care poate oferi o eră
minunată
Copiilor care ne vor trăi viitorul, asta
este de ajuns pentru mine.
”Visele nu sunt menite doar pentru a fi
visate
Visele sunt menite să fie realizate
Pentru a realiza un vis
Pentru asta, trebuie să treci prin cu o
voință puternică.”
Citatul meu preferat
Este de la Yoshida Shion.
”Un bărbat fără vise nu are idealuri
Un bărbat fără idealuri nu are planuri
Un bărbat fără planuri nu are acțiuni
Un bărbat fără acțiuni nu are succes
Așadar,
Un bărbat fără vise nu are succes.”
Numele meu este GACKT...
Motto-ul meu este Mr MESSENCER.
Aceste gânduri care au fost moștenite din
trecutul îndepărtat
Mi-au ghidat cuvintele,
Și sper din adâncul inimii mele
Că pot oferi acest mesaj nu doar unuia
singur, ci multor studenți.
GACKT
Puteți citi recentele mele cuvinte
Pe revista-blog GACKT.
Așadar, cei care doresc să o citească
toată, verificați-o.
*Acesta este un extras de pe revista-blog
GACKT.
(Postările sunt de 3 ori pe lună)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumiri pentru comentariu!