Recent, am reușit să mă pot bucura de cafea. Cappuccino. Nu puteam înțelege
de ce lumea era așa de inundată de cafea când aveam 20 de ani, dar gustul adultului
pe care îl pot aprecia la această vârstă m-a copleșit complet. Astfel de
lucruri se întâmplă din ce în ce mai des zilele astea. Același lucru se
întâmplă și cu coriandru. Obișnuiam să cred că mirosea ca niște gândaci
puturoși, dar în ultimul timp, pot să înțeleg sentimentele unor astfel de
gândaci puturoși atât de bine că aproape doare. De fapt nu pot pleca nicăieri
fără coriandru.
Astfel, dacă ai un partener lângă tine care te facă să te simți că nu ești
bun fără ele, ești foarte norocos. Așadar, aceste gânduri au trecut prin mintea
mea ieri în timp ce mâncam coriandru.
În regulă, voi visa la o femeie bună astăzi în timp ce simt gustul de gândac
puturos. Sper că ea e pe undeva acolo...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumiri pentru comentariu!