Articol - Sakura Chiru

Cred că a trecut prea mult timp de când am vorbit ultima dată despre melodiile lui Gackt. Câștigătorul pentru astăzi este o melodie pe care am descoperit-o acum câteva luni, ”Sakura Chiru”. Habar nu aveam că există și o versiune în engleză, interpretată de Yohio, așadar trebuie să-i mulțumesc Anei Maria pentru că mi-a spus de ea. Ambele versiuni sunt încântătoare și sunt sigură că le veți îndrăgi, dar trebuie să recunosc că prefer varianta în japoneză. Interpretată în engleză, ”Sakura falling” are ceva ce mă deranjează. Nu îmi pot da seama ce anume... este ceva dur în ea și versurile nu surprind complet semnificația și aspectul emoțional a suratei sale. ”Cum este posibil așa ceva?”, v-ați putea întreba. Nu știu, dar nu am simțit nevoia de a pune ”Sakura falling” pe replay. După ce am ascultat-o de două ori, m-am întors la Gackt. Dau vina pe vocea lui pentru asta.

Multe dintre melodiile sale nu au videoclip, așadar a fost puțin neașteptat pentru mine să-l găsesc pe acesta. Nu prea știam ce să cred despre el la început, pare că sunt două povești puse împreună. Trecutul și prezentul, dacă doriți. Dar care este legătura? După cum am aflat pe urmă, fragmentele unde îl vedem pe Gackt împreună cu alți artiști jucând pe scenă sunt părți din ”Moon Saga – Mysteries of Yoshitsune I&II” (2014). Nu am văzut încă piesa, dar clipurile folosite pentru această melodie m-au făcut să vreau să o văd. Din ceea ce am citit, are o dimensiune istorică (protagonistul este Minamoto no Yoshitsune, interpretat de Gackt), dar întâlnim de asemenea și elemente supranaturale.

Cealaltă parte a videoclipului, cadrul, îmi amintește de un serial de epocă. Îmi place cum este filmat și cum te atrage într-un loc aparent protejat de florile de cireș. Există un aer de mister în ea, nu sufocant, dar destul să te facă să înțelegi că nimeni nu ar trebui să distrugă pacea ce s-a așezat. Doar dacă, bineînțeles, nu faci parte din trupă... caz în care pacea și liniștea vor fi ruinate. Din fericire, muzica este destul de mângâietoare. Ar putea părea că nu este, în felul în care trece de la jucăuș la zgomotos și iar la calm. Privindu-i pe cei care cântă la instrumente în fundal în timp ce poartă haine tradiționale... nu știu ce să simt în legătură cu asta. Este amuzant, evident, dar nu m-ar fi deranjat să nu văd tobele aici. Dacă sunteți atenți la detalii ca acesta, s-ar putea să fiți trași în afara poveștii pentru câteva momente. Și nu am apreciat asta.

Gackt este în primplanul videoclipului, purtând și el haine tradiționale, mai puțin activ decât în scenele din ”Moon Saga”, dar aparent mai elegant și mai matur. Mai în vârstă, sincer, de parcă mai mult decât trecerea anilor l-a schimbat. El este acolo, într-un loc atât misterios cât și romantic (sau ce ar putea fi astfel dacă persoana pe care el o prețuiește ar fi fost acolo), poate aducându-și aminte de o poveste de dragoste care s-a terminat. Chiar și fără a mă uita la versuri, aș spune că gândurile sale nu sunt întotdeauna dureroase. Zâmbetul de pe chipul său este unul pe care l-am văzut des când cineva rememorează un moment fericit, chiar dacă este și o umbră omniprezentă de tristețe care îl amenință. Pierderea cuiva își spune cuvântul și trecerea de la o emoție la alta este evidentă dacă le privești scânteind pe chipul lui Gackt, de parcă încearcă să scape și să se alăture ritmului melodiei.

Nimic nu durează pentru totdeauna și iubirea și prietenia se pot pierde ușor, fie din cauza a ceva ce facem noi, fie din cauza morții. Cred că asta este ceea ce simbolizează florile de cireș aici. Desigur, amintirile sunt lăsate în urmă, dar nu putem opri trecerea timpului sau să ne întoarcem în trecut pentru a salva pe cineva drag. Și totuși... poate florile mor, dar ele înfloresc iar, venind să ne reamintească de ceea ce a fost. Nu pentru a provoca durere celor care își amintesc trecutul, ci pentru că amintirile și detaliile familiare (cum ar fi petalele delicate ce cad) îi fac să simtă că sunt mai aproape de persoana pe care au pierdut-o la un moment dat.

Videoclipul a început și s-a terminat cu imaginea florilor de cireș. Dacă începutul pare a fi intrarea într-o nouă lume, sfârșitul este mult mai personal și dă impresia că petalele ce cad îl îmbrățișează și îl mângâie pe cel rămas în urmă pentru a plânge. Este puterea de care nevoie pentru a privi iar spre viitor. Până data viitoare, dragii mei!

Link oficial: http://elitere.ro/sakura-chiru/

Versuri Sakura Chiru