Gackt blog – 17 ianuarie 2015

 Mr. GYPSY (discuția 85 a revistei-blog extras)

Dragii mei G-LOVERS

Puteți citi recentele mele cuvinte

Pe revista-blog GACKT.

Așadar, cei care doresc să o citească toată, verificați-o.

(Postările sunt de 3 ori pe lună)

http://ch.nicovideo.jp/channel/gackt

M-am trezit în casa mea peste hotare.

Întregul meu corp este plin de durere...

Mă simt ca și cum aș avea iar febră.

Printre perdele, lumina curge înăuntru.

”E deja dimineață...”

În timp ce stau întins pe jumătate conștient în pat,

Îmi aduc aminte de piesa care s-a terminat acum câteva zile.

În sfârșit, spectacolele legate de ”Secretul lui Yoshitsune” s-au terminat...

Nu, din păcate s-au terminat...

Cortina a căzut pe o poveste de succes Yoshitsune.

Serios, să ai doar două sesiuni din această piesă este o pierdere prea mare.

Dar nu am avut de ales decât să ne descurcăm cu doar două sesiuni

Din o piesă de asemenea calitate.

Ei, nu avem ce face că s-a terminat.

Doar dacă echipa de producție de data asta

Ar fi fost mult mai agresivă...

Este ceva la care mă tot gândesc.

Dacă poți lucra doar cu o atitudine negativă,

Cred că este mai bine să nu lucrezi cu mine, dar...

Ei,

Presupun că este un lucru bun că s-a terminat oricum.

Chiar și așa,

A trecut ceva timp de când am avut un sentiment așa de bun de la o piesă.

Chiar și după ce s-a terminat,

Să fiu capabil să o fac astfel, se poate spune că îmi calmează inima.

Chipurile actorilor arată înviorate de asemenea.

Și, acum mă gândesc:

”În cele din urmă, s-a terminat...”

Este atât sfârșitul tuturor lucrărilor legate de piesa Yoshitsune

Cât și ultima dată când văd aceste persoane împreună.

Sincer, sentimentele de un ”la revedere” șovăelnic au apărut.

Să pot întâlni asemenea prieteni minunați,

Sunt sincer recunoscător.

La lansare,

Fetele care au fost implicate în piesa actuală Yoshitsune au venit de asemenea.

Și acei prieteni apropiați,

Încă o dată, mi-au dovedit că sunt persoane grozave.

Chiar acum sunt peste hotare, cufundându-mă în lumina de după terminarea piesei

În timp ce îmi vindec corpul și spiritul.

Oboseala mea a ieșit la suprafață dintr-o dată.

Aceste două zile au fost un coșmar cu febră

Dar mi-am revenit puțin și mă simt mai bine acum.

În timp ce stau întins, amețit, în pat,

Am început brusc să râd.

Abia mă târăsc...sincer...

Voi râde.

De acest corp obosit al meu.

Apoi voi lăuda.

Spiritul acestui corp care a alergat în continuu

Tot anul trecut.

Încă puțin și mă voi pregăti.

E timpul pentru mine să mă îndrept spre aeroport.

Mi-a sunat telefonul...

Întrebându-mă cine era, se pare că este un mesaj de la Mayo-san.

Când piesa s-a terminat,

Se părea că și Mayo-san era pe cale să plângă...

Mă întreb dacă m-a contactat pentru că se simțea singur...

Voi deschide mesajul să arunc o privire.

”GACKT, îmi pare rău...Am devenit o povară pentru tine.

Chiar dacă după dureri enorme, piesa s-a terminat

Nu înțeleg de ce, dar femei stupide s-au aliat...

Cele mai sincere scuze...îmi pare rău...”

Nu am nici cel mai mic indiciu despre ce vorbea dar

Am citit articolul atașat.

Ahahahaha.

Cine e această femeie??

Serios, este sfârșitul lumii.

Nu spun asta pentru a-l proteja pe Mayo-san dar,

Am să spun asta doar o singură dată.

Mayo-san

Nu mi-a prezentat nici o femeie, nici măcar o dată!!

Mai mult sau mai puțin, aceste femei

Fără a clarifica lucrurile

Au vorbit despre asemenea lucururi fără să le pese...

Chiar dacă nu era nevoie ca numele meu să fie măcar menționat.

De ce revistele de bârfe urmăresc această apropiere în ultimul timp...

Prin a umple într-o cantitate mică de adevăr,

Asta înseamnă că este în ordine să inventezi restul?

Chiar dacă tu l-ai scris ca și cum ar fi adevărat,

Este vreun motiv pentru care s-ar vinde?

Cât de ridicol, serios...

I-am spus un singur lucru lui Mayo-san.

”Condoleanțele mele...”

Sincer, de fiecare dată când văd asemenea articole

Disprețul meu pentru cultura japoneză crește.

Deseori se spune de libertatea presei.

Dar asta justifică să scrii orice vrei doar ca să vinzi mai mult?

Și în termenii lucururilor care nu sunt fapte,

Este în ordine doar să termini cu o scuze atașată de spatele revistei?

Nu fi ridicol!!

Serios, e aiurea...

Nu poți face nimic, decât să râzi.

În timp ce soarele îmi atingea spatele,

M-am gândit la cum s-a simțit probabil Mayo-san

Când mi-a trimis articolul.

Imaginea lui Mayo-san scufundându-se într-un asemenea lucru,

Și în timp ce îi ajunge la gât,

Încearcă cu disperare să-mi scrie textul...

Mayo-san,

Poate că îți scriu doar câteva cuvinte dar...

”În asemenea momente, doar râzi”

Așa este....

Când sunt partener cu o persoană care este blocată într-un asemenea lucru,

Și eu de asemenea intru exact primul.

Da, e aiurea rău...

Grăbește-te și curăță-te cât mai rapid posibil.

A-ah.

După ce am avut în sfârșit acesre câteva zile, au fost distruse...

Chiar dacă febra mea a scăzut în cele din urmă.

E timpul să plec.

Am să-mi refac starea și mă întorc în Japonia.

Numele meu este GACKT.

Motto-ul meu este Mr. GYPSY.

Petreceți ceva timp și relaxați-vă

Într-un loc fără zgomot și fără a fi deranjați.

GACKT

Puteți citi recentele mele cuvinte

Pe revista-blog GACKT.

Așadar, cei care doresc să o citească toată, verificați-o.

(Postările sunt de 3 ori pe lună)

http://ch.nicovideo.jp/channel/gackt

Canalul GACKT – discuția 84 a revistei-blog 27.12 (1 ianuarie 2015)

Poveștile idioate ale lui GACKT nr. 36

Dururururururu...

Dururururururu...

Alo...*cough cough*

Oh, tu ești...

*cough cough*

Huh?

Dacă am răcit?...

Da, da, am răcit.

În fiecare an,

Când trec dintr-un an în următorul, sunt sigur că voi avea febră și întotdeauna este îngrozitor.

Cumva a ajuns la 39 de grade acum.

Acum ceva timp,

Am auzit asta.

Să treci în noul an necesită o incredibilă cantitate de energie,

Și cei care nu au ceea ce trebuie pentru a întâmpina noul an,

Vor muri înainte de a trece...

Din acest motiv multe persoane mor la sfârșitul anului...

Cred că sunt o persoană care încearcă din greu,

Dar în fiecare an, mă întreb dacă aș putea fi unul dintre cei care nu reușesc să treacă.

Nu vreau să gândesc astfel,

Dar când am o astfel de febră în fiecare an, e cam greu să nu, nu e așa?

La naaiba...

Cu siguranță voi trece în următorul an!!!

Așadar, în fine, de ce m-ai sunat?

Huh?

Vrei să te întâmpin de Anul Nou?...

Ahhhhh, înțeleg.

Deja este 31...

Ziua a venit repede.

Un an întreg a trecut într-o clipită.

Huh?

Cum a fost anul acesta?...

Hmmm, sincer,

Am călătorit înainte și înapoi între Japonia și peste hotare,

Și am alergat atât de mult că nu îmi amintesc nimic...

*cough cough*

Amintirile mele de anul trecut sunt amestecate cu amintirile mele de anul viitor.

Dacă chiar încerc să-mi amintesc,

Simt că am petrecut întregul an fiind tras de colo încolo de către piesă...

Nu, nu, nu...dar,

Nu e ca și cum ar fi că singura perioadă în care lucrez la piesă

Este perioada în care stau pe scenă, nu?

A fost povestea, scenariul, muzica, regizarea, audițiile, repetițiile, antrenamentul,

Spectacolele, întâlnirile de revizuire,

Transformarea în nuvelă...

Toate aceste lucruri sunt legate de piesă, nu?

Și sunt sigur că sunt și alte lucruri pe care am uitat să le menționez.

Îmi amintesc că chiar mi-a luat mult timp.

Desigur, mare parte din producție am făcut-o peste hotare.

Simt că am făcut mare parte din ea peste hotare,

Și doar mă întorceam în Japonia când era ceva

Ce trebuia făcut în Japonia...

Huh?

De ce îmi place mai mult peste hotare?...

Mă pot concentra acolo.

Când sunt în Japonia, programul meu se umple imediat.

Chiar dacă programul meu ar fi plin de lucruri pe care le fac singur,

Ajung să merg să mănânc cu persoane în fiecare zi.

Dacă asta se întâmpla,

Aș fi rămas fără timp să scriu povestea,

Și în cele din urmă, fiecare parte a piesei ar fi fost întârziată.

E ca și cum nu ai vedea pădurea din cauza copacilor, nu?

Când sunt peste hotare, nu aud acel zgomot de fundal.

Asta fiind spusă,

Uneori când am fost peste hotare,

Takumi a venit cu mine...

Huh?

Dacă nu sunt singur de obicei?

Ahahaha.

Sunt complet singur.

Da, cu siguranță singur.

Dar îmi place acel sentiment de singurătate.

Pot fi mai drăguț cu celelalte persoane astfel.

Pot fi recunoscător din adâncul inimii mele că am întâlnit multe persoane,

Și că descopăr noi căi de a-i întâlni.

Oricum te gândești la asta,

Ca un lucru bun sau ca un lucru rău

Depinde de tine, nu?

Ceea ce este cel mai important este cum accepți

Lucrurile care se întâmplă înaintea ochilor tăi.

Ai înțeles?

În doar câteva ore,

Vom întâmpina noul an.

Faceți o listă cu tot ceea ce nu ați putut face anul acesta.

Scrieți o notă cu tot ceea ce veți face cu siguranță anul acesta.

Canalul GACKT – discuția 78 a revistei-blog 27.10 (5 noiembrie 2014)

Poveștile idioate ale lui GACKT nr. 30

Dururururururu...

Dururururururu...

Alo...

Ohhh, ești tu...

Acum? Piesa Yoshitsune tocmai s-a terminat.

Vorbesc cu toți colegii mei...

Huh?

Cum este?

Vrei să îți spun în loc să îți ofer un cadou de ziua ta anul acesta?

Hey, hey...

Despre ce tot vorbești acolo?

Presupun că nu am de ales...

Astăzi este ceva special pentru că este marele final.

Ultimele interpretări din ”Secretul lui Yoshitsune Capitolul II”

Au fost ieri și astăzi.

Aceste patru luni au trecut într-o clipită...

Desigur,

Ieri și astăzi am terminat sesiunile finale de antrenament.

Toată lumea a trecut printr-un antrenament dur și dureros.

Ne-am antrenat pentru a crește presiunea internă în același timp cu piesa,

Așadar corpurile noastre sunt pregătite.

Dar a fost destul de dureros să ajungem acolo.

Chiar și în timp ce se chinuiau,

Toată lumea a râs puternic la durerea celorlați,

Și au ales și calea dureroasă pentru ei.

Acest aparat folosit în timpul turneurilor

Va merge și va dormi în magazie până la Gakuen-ul de luna viitoare.

În acest fel,

Ceea ce se acumulează în fiecare zi devine realitate.

Antrenamentul chiar este dur.

Dar să te plângi nu va schimba nimic.

Trebuie doar să o faci.

Huh?

Întotdeauna spun asta?...

...Ei, da.

Întotdeauna fac lucrurile gândindu-mă la asta.

Chiar dacă te plângi, nu va veni nimeni să te ajute.

Vei alege drumul care te va face să crești pe propriile tale puteri?

Sau vei sta satisfăcut cu starea ta de acum...

Ar trebui să decizi singur.

Este viața ta.

Pentru a crește,

Sunt multe lucruri dureroase și dure care te așteaptă.

Dar dacă le depășești, te vor aștepta rezultate minunate.

Cred că în timpul acestor patru luni scurte

Au fost multe persoane care au simțit asta...

Chiar dacă doar unii dintre ei cred asta,

Atunci este o semnificație în ei pentru a se asocia cu mine.

Sunt aceleași patru luni de timp,

Dar va fi o mare diferență depinzând de cum le petreci.

Cei care chiar și-au îndeplinit acest scop,

Își vor schimba și restul vieții.

Nu, vor fi obținut voința și puterea de a acționa pentru a-și schimba viețiile...

Ei înțeleg, chiar și puțin,

Că lucrurile se schimbă doar dacă acționezi.

Toată lumea are un corp frumos.

Nu doar corpul.

Lucrul important este că inimile lor chiar au devenit puternice.

Îi voi folosi iar în viitor...

Bună treabă, băieți.

Interpretarea de pe 30

A devenit adevăratul final.

Din moment ce 31 a devenit petrecerea de Halloween.

Așadar, sentimentele tuturor au fost puțin diferite.

Au fost  spectacole și în următoarea zi.

Dar ceea ce am creat până acum s-a terminat în aceea zi.

Probabil că acel sentiment a ajuns,

A 30-a a devenit un final cu o atmosferă puțin diferită.

Am încercat să îi facem pe toți să se bucure de ea,

Dar cumva un sentiment de singurătate a bântuit atmosfera.

Aceea atmosferă ciudată a rămas până după ce s-a terminat spectacolul.

Am petrecut mai mult timp îmbrățișând fiecare persoană decât aș fi făcut-o în mod normal.

Huh?

De ce?

Nu știu.

Am avut totuși un sentiment ciudat.

Sentimentul de a vrea să spun ”mulțumesc”

A apărut în interiorul meu în aceea zi.

Un altfel de ”mulțumesc” decât de obicei.

După spectacol am mers să mâncăm,

Dar, cumva, a fost foarte trist.

Este ciudat.

”Încă avem spectacole mâine...” mă gândeam tot timpul.

Și apoi, astăzi m-am simțit foarte fericit.

Eram emoționat să văd cât de departe vom merge

În a face oamenii care au venit să ne vadă să se distreze.

Pentru că am pus mult efort în a distruge ceea ce era

La baza a ceea ce am creat deja.

Toată lumea a terminat de verificat costumul de Halloween după antrenament.

Toată lumea s-a schimbat complet față de ieri

Și părea că și-au îmbunătățit starea considerabil.

Gackt blog - 5 noiembrie 2014

Creștere (discuția 78 a revistei-blog extras)

Dragii mei G-LOVERS

Puteți citi recentele mele cuvinte

Pe revista-blog GACKT.

Așadar, cei care doresc să o citească toată, verificați-o.

(Postările sunt de 3 ori pe lună)

http://ch.nicovideo.jp/channel/gackt

Cu sosirea iernii,

Cortina a căzut peste ”Secretul lui Yoshitsune Capitolul II”

Aceste patru luni au trecut într-o clipită.

Când privesc în urmă, îmi pare că toate s-au întâmplat într-o secundă.

Antrenamentul care a fost atât de dur,

Programul sever,

Și conversațiile amuzante alături de colegii mei,

Le voi pune într-un sertar

Drept amintiri prețioase a acestor patru luni.

Îmi amintesc clar prima întâlnire,

Când toată lumea era agitată, dar au ascultat atenți

În timp ce eu explicam structura piesei.

A fost punctul în care la conferința de presă

Am primit o reacție în care au spus că încă nu aveau nici o idee de cum va ieși piesa.

Desigur,

Și eu însumi nu știam

Dacă ceea ce era în capul meu era chiar posibil.

În acel moment, singurul care credea

În succesul piesei eram eu.

În mijlocul unui program fără libertate,

Audițiile au fost ținute,

Și mulți actori și dansatori

Care vroiau să apară în piesă au ajuns să fie acceptați.

Cei mai buni dansatori și actori aleși din acest număr,

Vor trece împreună prin patru luni de iad care îi așteaptă.

Imediat după ce am decis ansamblul, actorii și dansatorii,

Și i-am întâlnit în persoană, le-am explicat conceptul și totalitatea piesei.

A fost un moment în care toată lumea nu putea crede ce aude,

Că așa ceva era posibil.

De atunci,

Luptele au început între staff-ul de producție și actorii pe diverse lucruri.

Staff-ul de producție nu avea timp și lucra noaptea mereu.

Actorii au început să se antreneze ca să poată rezista

La acrobațiile și scenele de acțiune pe care nu le-au mai făcut niciodată înainte.

În fiecare dimineață timp de trei ore jumătate, de la 9 la 12:30

A fost antrenament dur pentru condiționarea corpului.

La început,

Au fost câțiva actori

Care credeam că nu vor reuși să reziste.

Chiar și așa, au îndurat cu disperare,

Crezând în cuvintele mele ”Cu siguranță veți crește”

Și cu toții s-au luptat din răsputeri.

Apoi, unul câte unul,

Actorii au început să observe schimbări în corpul lor

Și asemeni unei reacții în lanț, expresiile de tensiune au început să dispară de pe chipurile lor.

Probabil pentru că au prins încredere puțin câte puțin,

Dar chipurile tuturor au început să fie pline de zâmbete.

Mă întreb câți actori au crezut asta,

”Dacă pot continua astfel, mă voi schimba...”

A fost o lună de

Trei ore jumătate de antrenament strict,

Urmate de exersare a spectacolului până noaptea,

Uneori până în miezul nopții

Care trecea într-o clipită.

Înainte de a realiza, ziua pentru prima interpretare aproape a sosit,

Dar a devenit clar că staff-ul de producție

Nu ne-a ajuns din urmă cu diversele dificultăți tehnice.

În ciuda acestui lucru,

Toată lumea și-a setat inima pe a face tot ceea ce pot

Și au stat o noapte întreagă înainte de prima zi,

Și cumva am reușit să terminăm interpretarea după trei ore de întârzieri.

Cu privire la asta,

Nu este nici o scuză pe care o pot da pentru o asemenea întârziere.

Ideea de a o anula mi-a trecut prin cap,

Dar nu am vrut să renunț până la sfârșit,

Și cumva am ajuns la punctul de a ridica cortina.

De atunci încolo,

Toată lumea a oferit idei de a îmbunătății piesa puțin,

Inclusiv ajustările zilnice.

Astfel de piese sunt foarte rare.

Actorii au avut un mare nivel de conștiință îndepărtat

De la obiceiul de a termina o piesă ca în același fel cum a fost în noaptea deschiderii.

Pe când am terminat interpretările din Tokyo, Osaka și Fukuoka,

Nivelul de conștiință al tuturor a dus piesa pe culmi mai înalte.

Antrenamentul zilnic a devenit rapid mai dur.

Dar erau mult mai multe persoane care se gândeau că

”Pot merge mai departe” decât cei care arătau semne de nemulțumire.

Au fost câteva persoane a căror condiție fizică s-a deteriorat,

Și pentru a crește repede calitatea piesei,

Oamenii au început să ia însărcinări mai dure.

Pentru a nu pierde în fața lor,

Și eu am ales să mă antrenez mai dur.

Când ne-am îndreptat spre Sendai,

Multe din corpurile colegilor mei s-au schimbat evident.

Nu a fost doar corpurile lor,

Era o mare diferență în expresiile lor.

Era o diferență și în scenele de acțiune.

Păreau mai reali

Și toată lumea a reușit să interpreteze scenele de acțiunile cu care se chinuiau.

Sunt mândru din adâncul inimii mele că am reușit să mă întâlnesc cu acești colegi.

Sper din adâncul inimii mele că pot lucra iar cu o asemenea companie.

Și vreau să-mi exprim recunoștința

Din adâncul inimii mele

Către toți fanii Yoshitsune care ne-au sprijinit până acum.

Vă mulțumesc atât de mult pentru sprijinul vostru.

Presupun că următoarea piesă Yoshitsune va fi în 2016...

Deși ar putea fi mai târziu.

Dar, vreau să ofer o lucrare ce depășește de departe această piesă.

Cu adevărat, vă mulțumesc.

Numele meu este GACKT.

Motto-ul meu este ”Mr. Yoshitsune”.

Voi lucra din greu ca să vă pot oferi capitolul final

Din ”Secretul lui Yoshitsune”.

Înainte de asta, este VISUALIVE-ul.

GACKT

Puteți citi recentele mele cuvinte

Pe revista-blog GACKT.

Așadar, cei care doresc să o citească toată, verificați-o.

(Postările sunt de 3 ori pe lună)

http://ch.nicovideo.jp/channel/gackt