Arena 37C – august 2009 (special) - Interviu

Program special 1 Predicatorul iubirii – Secretul lui GACKT despre cum să iubești

Pentru lansările continue a single-urilor pe care le faci de data aceasta, de ce cel de-al treilea are ”LOST ANGELS” și cel de-al patrulea disc aniversar are ”Flower”?

Pentru că ”LOST ANGELS” este un recviem pentru multe suflete pierdute, este ceva ce strigă la ele. Și cred că ”Flower” este o melodie de dragoste ce privește spre viitor. Desigur, există pierderea în ambele, dar ”Flower” este mult mai îndreptat spre viitor. Este o melodie care prezintă viitorul ce începe de aici.

Cânți ”LOST ANGELS” la sfârșitul concertelor tale, nu?

Așa este. Pentru că ”LOST ANGELS” reprezintă conținutul a poveștii de pe scenă. Dar pentru că ”Flower” este cea care privește spre viitor, am îndrăznit să o pun pe discul aniversar.

”LOST ANGELS” este singurul cu două melodii pe partea B, este vreun motiv anume?

Exista și un echilibru al melodiilor, dar cred că a fost sentimentul de a dori să ajungă la toată lumea puțin mai repede. Pe scenă, de data aceasta, ”războiul” a fost tematica mare. În acel război, sunt ființe la care trebuie să le dai drumul, prieteni care nu își pot comunica sentimentele, persoane care au dispărut brusc...având aceste legături diverse, ”In Flames”, ”Suddenly” și ”No Reason” au devenit răspunsul.

În orice caz, sunt povești de dragoste care au obstacole, nu-i așa. Ce crezi despre dragostea cu obstacole?

Nu am îndeplinit niciodată o iubire cu obstacole, așadar cred că sunt grele. Este greu după ce te separi, pentru că nu poți uita. Pentru că chiar dacă v-ați despărțit unul de celălalt, sentimentul de iubire va continua să existe. Pentru că inima ta rămâne acolo, abandonată.

Tânjești după o relație unde ați trecut peste obstacole împreună.

Din cauză că sunt obstacole, perioadele în care merge bine sunt bune, dar modelul lucrurilor care merg prost va continua întotdeauna. Este doar dureros, enorm de dureros. Nu este un lucru bun. Vei începe să urăști să te îndrăgostești, serios.

Ei bine, mi-ar plăcea să-l întreb pe GACKT, care are atât de multe experiențe cu iubirea, de instrucțiuni despre cum să iubești și să fi iubit...

Bine. (râde) Dar dacă vorbești despre faptul că sunt sau nu bun la a fi simpatic, desigur că o pot face pentru o clipă. Dar să o fac în mod continuu este un lucru foarte dificil. Dacă doar mă gândesc la cea mai simplă metodă de a deveni bun la a fi simpatic, care să fie un mod ușor de făcut în continuu, ar trebui să te gândești la a deveni un câine sau o pisică.

Această fărâmă de înțelepciune a venit brusc! Un câine!?

(cu o expresie serioasă) Da. Oricine care a ținut o pisică sau un câine va înțelege imediat. Nu sunt pisicile și câinii simpatici în orice fel de situație? Înseamnă să poți face asta singur.

Deci, secretul de a fi iubit se învață de la animale...?

Așa este. Pentru că pisicile și câinii nu pot vorbi în cuvinte, o exprimă prin corpul lor, nu? Indiferent de ceea ce exprimi, cred că asta este drăgălășenia supremă. Asta este ceva ce Ogata Ken mi-a spus, dar dacă te poți gândi la persoanele care sunt drăguțe, gândește-te la asta din perspectiva lor; indiferent de cât de în vârstă ești, sunt lucruri pe care ai nevoie să le ai. Să se gândească cineva la tine ca fiind drăguț este în special important. Când am auzit și eu asta, m-am întrebat ce ar putea însemna. Dar sincer, când te uiți la pisici și câini, părțile ce nu sunt cuvinte, realizezi că ai putea fi drăguț dacă ai avea acel simț al sincronizării.

Cred că, probabil, sunt lucruri ce nu pot fi realizate de animale. Chiar dacă nu o pot face nici eu măcar. (râde)

Da. Așa este. De exemplu, nu este limitat doar la câini mici, și câinii mai mari o pot face. Dacă ești fată, ar trebui să cauți câinii mici. Atunci, fetele care îmi spun că nu sunt genul câinilor mici, se uită la câinii de talie medie sau mai mari! Deoarece câinii mari au un șarm de ”HEY SUNT DRĂGUȚ”. (râde) Dacă furi asta, vei înțelege modul continuu de a fi drăguț. Dacă pui asta în cuvinte, ajung să fie multe lucruri pe care trebuie să le observi, dar dacă exprimarea este fără cuvinte, cu siguranță ar trebui să vezi povestea din ea. Câinii mari sunt surprinzători.

Este din cauză că oamenii se bazează pe cuvinte prea mult?

Așa este. Cred că este mai mult din obicei, dar de cele mai multe ori aleg calea câinilor și pisicilor. Oamenii sunt grosolani. Nu au nici un pic de sinceritate. (De fapt, cam dificil de tradus acest cuvânt. Cuvântul ”sunao”, care l-am tradus ca și ”sinceritate” implică inocență, smerenie/timiditate și nevinovăție. Cumva...sentimentele pe care le exprimă un câine...dacă tot vorbim de câini.) Părțile care nu sunt din instinct le lipsește sinceritatea.

Pentru că te gândești la motiv. Dacă faci un astfel de lucru, te gândești ca fiind forțat? Sau altceva?

Exact. Dar este instinctiv pentru copii, nu? De aceea este drăguț. Copii au maniere drăguțe indiferent de cum arată. Dar dacă începi să te gândești că arăți simplu, vei pierde repede abilitatea de a te comporta drăguț. Ceea ce este interesant este că, chiar dacă sunt informații care să sprijine acest lucru, copii cărora li se spun în mod constant că sunt drăguți continuă să aibă maniere drăguțe. Cei care sunt crescuți fără a auzi acest lucru își pierd abilitatea. E ca și cum și-au confirmat singuri că nu sunt drăguți.

Dacă este pe așa, ce ar trebui să facă fetele care deja s-au convins singure că nu sunt drăguțe?

Mai întâi, să fie asemeni unui câine mare! Pentru că chiar și un bulldog banal, chiar și un St. Bernard uriaș cu siguranță are puncte drăguțe. Dacă nu ar fi fost așa, nimeni nu i-ar fi ținut. Mai întâi, observă asta în profunzime. Apoi, oprește-te din a mai spune că este fără speranță! Gândește-te, ”Dacă până și un câine banal poate fi văzut ca fiind drăguț, și eu voi fi bine!”. Dacă nu poți face nici măcar asta, ascultă mă pe mine. Dacă poți fi sinceră cu emoțiile tale (”sunao”), vei fi bine. Nu spune că este fără speranță. Dacă spui că este fără speranță, atunci chiar va deveni imposibil. Nu fă presupuneri! Oamenii cu presupuneri puternice nu cresc. Nu deveni legată de ceea ce este negativ și să cazi într-o capcană.

Înțeleg. Este bun pentru tine.

Chiar dacă cineva la fel strict ca și mine, când îi se spune ”Scuze” într-o manieră drăguță, devine ”Oh...este în ordine atunci...”. Maniera și modul drăguț de a o spune...(râde) Este cât de important crezi tu că înseamnă să fii drăguț. Fetele care nu sunt drăguțe vor pierde cu siguranță. Nu mă refer la a avea un chip drăguț. Fetele care nu au un mod drăguț de a se exprima vor pierde în viață.

Atunci, care este felul tău de a iubi pe altcineva?

Este în mod fundamental la fel. Când ții un câine sau o pisică, ar trebui să fii capabil să dorești instant să le ții aproape fără a te gândi măcar în mod conștient că este drăguț. De ce oare nu putem face asta cu oamenii dacă o putem face cu câinii? Drăgălășenia este importantă. Chiar și bărbații, seniorii se gândesc că juniorii sunt drăguți. Nu este vorba despre chipul lor drăguț, nu? Nu contează cât de înalt, cât de gras, sau cât de fioros arăți, asta nu este o problemă. Pentru că expresiile și acțiunile lor sunt drăguțe, acei tipi se vor gândi că sunt drăguți. Se vor gândi, să-i iert sau să am grijă de ei? Pe de cealaltă parte, juniorii care nu sunt drăguți nu vor fi văzuți ca fiind drăguți de nimeni.

Astfel de persoane există, uneori. (râde)

Oameni demni de milă, există, nu? Deși, dacă ar fi doar puțin mai buni la a se exprima, ar avea o viață mai ușoară.

Fac lucruri, ca de exemplu să spună lucruri pe care nu ar trebui să le spună.

Exact. (râde) E ca și cum ”De ce ai spus asta? Tocmai i-ai făcut pe cei din jur să nu te placă”. (râde) Până la un punct iritant, oamenii spun lucruri nenecesare. Chiar și printre fete, sunt cele despre care cred ”Dacă nu ar fi spus aia, aș fi plăcut-o”. Este lucrul numărul unul pe care nu îl pot accepta, lucrurile nenecesare pe care femeile le spun.

Poate că personalitățile cu o voință puternică nu ți se potrivesc.

Asta probabil că nu are nimic de a face. Dar în schimb, să ai o voință puternică este un merit. Cât de mult să ai o voință puternică, și totuși să poți spune acele lucruri drăguțe, gâdilă inima unui bărbat. (râde) Se va gândi că este drăguță chiar dacă are o voință puternică. Așadar, îmi plac fetele cu o voință puternică. (râde)

Program special 2 Călătorul GACKT – Ghid de călătorie a stilului interzis al lui GACKT

”Călătoria este ceva unde, într-o zi, am simțit brusc impulsul de a ieși...de exemplu, în această dimineață!”

Îi place lui GACKT să călătorească?

Ador!

În ce momente începi să simți că vrei să pleci într-o excursie?

Azi dimineață.

Azi...dimineață?

Azi dimineață, erau multe lucruri enervante, și chiar eram pe cale să mă pierd cu firea. Așa că, în timp ce făceam duș, m-am gândit că aș putea să scap de zilele de lucru și să plec într-o excursie. (râde)

Sunt bucuros că mi-ai explicat.

Chiar mă gândeam serios la asta. Cu siguranță nu fac lucruri cum ar fi să scap de muncă, nu? Chiar să schimb. Erau lucrurile de dinaintea concertului, și cred că eram agitat din cauza asta. Și înregistrarea încă continua în tot timpul acesta. Pentru a-mi calma furia...mă gândeam să merg la mormântul lui Ogata Ken.

”Fără o țintă anume. Esența călătoriilor lui GACKT este un obicei de a rătăci.”

Când a fost prima dată când ai făcut ceva ce ar putea fi numit călătorie, și unde ai mers?

Cred că prima mea călătorie a fost fuga de acasă când eram copil. Pentru că eram pe la gimnaziu, (între 12-15 ani) deseori săream brusc într-un tren și mergeam cât de departe puteam, întotdeauna privind pe fereastră la peisaj. Dar ideea nu era să te uiți pe fereastră. Când mă uitam pe fereastră, cred că aranjam lucrurile în mintea mea și mă calmam singur. Cred că e din cauză că am avut un obicei de a rătăci încă de la început. Dacă mă duceam la capăt, m-aș fi plimbat în aceea zonă pentru o perioadă, și apoi mă duceam acasă...făceam asta de multe ori. Chiar și de când am venit în Tokyo. Când am acest sentiment, merg în Yokosuka, Gunma, Yamanashi, Shizuoka, tot timpul.

Ai ajuns până și în Kyoto dintr-un moft.

Cât despre Kyoto, am simțit că vreau să văd peisajul de noapte. Așadar, atunci când mă enervez din cauza unui lucru, și mă gândesc ”Vreau să văd peisajul noaptea!”, ies în mijlocul nopții dintr-un moft. Pentru că atunci când e noapte, poți ajunge acolo imediat.

Deși, cred că ai mers cu ceva viteză.

Da. (râde) Dar când ajung în Kyoto și văd peisajul, mă întorc cu inima calmată. Când obișnuiam să merg cu motocicleta, serios, mergeam în multe locuri în care nici măcar nu știam de ce. Pentru că mă grăbeam fără vreun scop anume, neștiind unde am să ajung, nu puteam întoarce. Nu era la fel de convenabil ca acum.

Nu era GPS, nu?

Era o motocicletă, așa că nu era (GPS). Dacă ieșeai în zonă de țară, nu erau magazine, și te învârteai în același loc, neștiind unde ești, făcându-ți o tabără...erau și multe din astfel de lucruri.

”Fără pregătiri de plecare! Odată ce te-ai hotărât, ia-ți pașaportul și mergi la aeroport.”

Ce iei într-o călătorie?

Nimic. Chiar și când merg peste hotare, doar pașaportul îl iau. Desigur, dacă merg peste hotare pentru muncă sau un scop, îmi fac bagajul cum trebuie, dar când simt ”Aaaaahhh” și plec brusc, chiar și când merg peste hotare, îmi iau doar pașaportul în buzunar. La aeroport cumpăr un bilet pentru un loc gol și urc.

Este mai bine să cumperi lucrurile de care ai nevoie cât timp ești acolo, nu?

Așa este. Cumpăr totul de acolo. Imediat ce sosesc, pentru că toată lumea e probabil îngrijorată, mai întâi sun la birou. ”Ah, sunt în Franța” sau ”Sunt în Taiwan”. Desigur, nu mă pot duce în locuri ca Orientul Mijlociu fără advertisment. (râde) De cele mai multe ori merg în Europa. Pentru că sunt obișnuit să merg în Franța, întotdeauna ajung aici brusc. Când simt ”Aaaahhh!!!”, merg în Franța. (râde)

”Este puțin periculos, dar chiar folositor, stilul lui GACKT de a călători.”

GACKT, te rog să ne spui modul tău recomandat de a avea o excursie plăcută peste hotare.

Mai întâi, ai nevoie cu siguranță de bani. Pentru că dacă nu ai bani, ai să fii agitat. Dacă ai bani, poți face orice. Atunci, când merg peste hotare, cea ce trebuie să faci înainte de orice altceva este să chemi sexul opus. Asta este foarte important! Chiar foarte important! Când chemi sexul opus, pentru că este în ordine chiar și dacă ești singur, poți găsi o fată cu care să te împrietenești.

Cineva de același sex nu este bun?

E mai bine dacă este opus. Dacă e de același sex, vă puteți înțelege ușor. Dacă este de același sex, nu este și mai ușor să vorbești? Ai să prinzi obiceiul de a-ți fi mai ușor, de a te simți confortabil, și chiar dacă e de același sex, vei alege o persoană confortabilă. Nu va fi o persoană tânără, ci mai mult una în vârstă.

Cumva, o persoană care va căuta cu plăcere necazuri pentru tine? (râde)

Exact. Nu este bun pentru că i-ai chemat cu presupunerea că te vor ajuta fără ezitare. Pentru că chiar și printre cei de sex opus, aleg pe cineva cu mari obstacole de depășit. (râde)

Este în ordine dacă este un bărbat, dar nu este periculos pentru o fată să cheme pe cineva cu nepăsare?

Nu este așa nici măcar în Japonia! Dacă tu crezi că este bine și chemi pe cineva de sex opus, poți să-i tragi după tine și să-i duci cât de departe vrei. Fie că acel partener este o fată tânără sau un bărbat în vârstă, șansa de a fi periculos este aceeași.

Ei bine, probabil...

Nu-i așa? Nu este acesta riscul tău și doar al tău? Din contră, nu poți fi neatent doar pentru că sunteți de același sex. Ți-ar putea fura tot ce ai. Acesta este riscul pe care ți l-ai asumat atunci când ai decis să călătorești. Oamenii de sex opus ar putea fi liniștiți sufletește pentru că ești atent. Așadar, i-ai putea întâlni aici, nu? De exemplu, dacă ai început să-ți placă de companionul tău și te-ai gândit că nu te-ar deranja să te culci cu persoana respectivă, ar trebui. Pentru că viața se întinde de acolo. Ai putea chiar să te și muți peste hotare. Doar din cauza unei întâlniri. Fetele care nu au chemat niciodată pe nimeni în Japonia o pot face dacă sunt peste hotare...este acel gen de situație, nu? Pentru că dacă tu spui ”Da!”, partenerul tău va răspunde ”Da!”. Dacă spui ”Da!” în Japonia, se vor uita ciudat la tine și vor spune ”Ce naiba e cu persoana asta!?” (râde)

Înțeleg, deci despre asta este vorba. Chiar dacă se pare că în ghidurile de călătorie ți se spune să nu mergi atât de departe. Dragi cititori, vă rog să acceptați asta cu puțină sare. Nu ne asumăm nici o responsabilitate. (râde)

”Puțin, în Arena37C, baza stilului de călătorie GACKT va fi dezvăluită!”

”Fără prejudecăți rasiale!”

Pentru că sunt etnii și obiceiuri diferite, deseori se spune că trebuie să ai grijă, nu?

Cred că nu ar trebui să te gândești la asta prea mult. Dacă te gândești la ”Mulțumesc” atunci vei spune ”Mulțumesc” cu acel sentiment. Dacă te gândești că este neplăcut, atunci spune asta clar. Dacă poți spune asta așa cum trebuie, poți lămuri majoritatea lucrurilor.

Dar ce spui despre lucrurile ca prejudecățile?

Ei bine, după mine, japonezii sunt unici. Japonia este, ei bine, strict vorbind nu este, dar, în ultimii 2000 de ani, nu am fost invadați de alte rase, nu? Japonia este singura țară din lume care continuă să fie omogenă din punct de vedere al rasei. Așadar, când japonezii se confruntă cu persoane din altă rasă, sunt dificili/greu de mulțumit. Este prejudecata japonezilor. Pentru că locurile ca Europa sunt făcute din alăturarea țărilor, au o istorie a invaziei ce datează din Imperiul Roman. Așadar, când sunt rase diferite de oameni, sau oameni care vorbesc limbi diferite, nu este o rezistență prea mare. Lucrurile ca prejudecățile rasiale nu prea există!

”În mod surprinzător, dragostea decurge bine între persoanele care nu pot face schimb de cuvinte!”

Ce părere ai de bariera legată de limbă?

Nu ar trebui să-ți faci griji pentru asta. Toți cei care își fac griji despre astfel de lucruri nu caută întâlnirile. Nu sunt oameni care să spună că nu pot vorbi în Hakata pentru că sunt din Aomori, nu? Dacă te duci peste hotare, se va întâmpla într-un fel sau altul. Vei fi bine doar prin gesturi. Așa funcționează. Nu este că îți poți transmite sentimentele pentru că poți comunica în cuvinte, ci pentru că vei încerca din greu să-ți exprimi sentimentele cu cât poți folosi cuvintele mai puțin; dragostea decurge surprinzător de bine între persoanele care fac asta. Așadar, sunt multe cupluri internaționale care eșuează după ce reușesc să se înțeleagă unul pe celălalt. Nu este interesant? Pentru că atunci când nu puteau folosi cuvinte, au încercat din greu să comunice. Dar atunci când au devenit capabili să vorbească, din cauză că se bazează pe cuvinte, își neglijează sentimentele.

Cuvintele sunt un lucru amuzant, nu? Uneori mint.

Când nu poți vorbi, nu poți minți, și nu se poate înțelege ca nu ești sincer.

”Sunt multe eșecuri și experiențe rele de călătorie. Oamenii sunt în mod neașteptat supraviețuitori.”

Ai vreo poveste de groază de călătorie?

Am câteva. Au de a face cu mâncarea, cu spartul dinților...

Da?

Când mâncam scoici la un restaurant chinezesc, o piatră s-a strecurat. Am mușcat-o și dintele meu s-a spart. Eram ”hey, hey”. (râde) Atunci, când m-am plâns restaurantului că era o piatră în scoicile mele, m-au ascultat cu o privire indiferentă pe chipurile lor. (râde)

Și cât despre situațiile de speriat?

De nenumărate ori. Lupte, tâlhării...

Ai fost tâlhărit?

Am fost. Au venit din spate, și au fugit. (râde) Dar desigur asta a fost pentru că șansa ca ei să poarte o armă era mare...am avut multe lupte, am fost implicat în accidente, am fost țintuit la pat din cauza bolilor. Și asta este o experiență. Oamenii reprezintă un lucru care poate supraviețui în mod neașteptat oricărei situații. Mai rezistenți decât am crezut!

GACKT, sunt țări în care ai vrea să încerci să mergi de acum încolo?

Vreau să merg în Orientul Mijlociu. Vreau să merg în Emiratele Arabe Unite și în Israel. Vreau să merg și în Iraq și Iran! Bosnia și Slovacia, Serbia, Tunisia, vreau să merg și acolo. Sunt pline de femei frumoase... Vreau să știu cum arată femeile frumoase ale lumii. Israel este țara cu cele mai frumoase femei. Vreau să merg și în El Salem(Nigeria)~~~!!! Recent, a venit o poză cu femeile-soldat din Israel. Toate erau uimitor de drăguțe. M-am gândit, trebuie să merg. (râde)

Este vreun loc în Japonia în care vrei să mergi?

Vreau să merg pe toate insulele din jurul Japoniei. Vreau să văd tot arhipelagul din Okinawa. Insula Iriomote, insula Hateruma...insula Ishigaki, nu am fost nici pe acestea. Dimpotrivă, să călătoresc simplu este mai incomod. Urăsc să merg cu barca.

Arena 37C Special – mai 2009 (interviu)

În 1999, când lumea era înnebunită cu mileniul, Gackt și-a început cariera solo cu ”Mizerable” și a pornit ”Gackt Job”.

De atunci, au trecut deja 10 ani!

Concentrându-se pe muzica sa și interpretarea pe scenă, și-a construit prezentarea sa proprie și unică a lumii.

Zburând sus pe tavanul arenei Yokohama, surprinde cu o interpretare acrobatică ocazională pe care nimeni nu le-a mai văzut vreodată, tehnici de dans, călărind un cal prin domul Tokyo, ținând spectatorii la margine. În spatele tuturor acestor lucruri, mai mult decât oricine, el este convins că munca grea face imposibilul posibil, și că are puterea voinței de a transforma o imagine în realitate, mai mult decât a spune.

Avansând în Asia, și-a vărsat sufletul în rolul lui Uesugi Kenshin într-o dramă Taiga, și și-a întins activitățile până la un film la Hollywood.

Piperat cu replici prostuțe și jocuri de cuvinte, discursul său, bâjbâit cu o voce slabă, scaldă personajul său într-o lumină slabă, și cuvintele sale, ca un drog, au captivat oamenii. Totuși, în timp ce lasă aceste urme, Gackt este, ca întotdeauna, o enigmă. Mai amabil decât oricine, sensibil la sentimentele celorlalți, dar neuitând de dependența de acele sentimente. Deși te-ai putea gândi că nu este decât un chip frumos, este enorm de serios în legătură cu munca lui.

Este un om ce-și ține promisiunile și neuitând de ambiguitate, dar cu o grămadă de experiențe personale dintr-o altă dimensiune, este misterios. Ascunzându-și slăbiciunea fizică în spatele voinței de fier și a unui corp de oțel, are de obicei o imagine grozavă, dar îi plac și lucrurile prostuțe.

Deși au trecut doar 10 ani, acum înțelegem și mai puțin despre Gackt, așa că am încercat să căutăm adevărul despre el de acum 10 ani.

”Sunt surprins să trăiesc acești 10 ani! Așa că acum sunt ce au mai rămas din viața mea.”

Au trecut 10 ani de la debutul tău solo. Cumva, pare că 10 ani au trecut într-o clipită, nu?

Desigur! Dacă spun asta e că am îmbătrânit cu 10 ani, la fel ca toată lumea. (râde)

Da, mulțumită ție. (râde) Ai făcut multe în acești 10 ani, nu?

Au trecut repede. În primul rând, sunt surprins că i-am apucat.

Huh? Ce vrei să spui cu asta?

Ei, am crezut că durata mea de viață va fi de 30 de ani. Așa că, trecând prin asta, sunt deja anii mei de rezervă. Este rezervă acum. Viața mea a trecut într-un timp împrumutat. (râde) Așa că pot încă face imposibilul. Pentru că cred că ar fi bine dacă voi muri cândva.

Dar, poți termina totul în 30 de ani?

Nu pot. Posibil să am nevoie de 500 de ani pentru asta. (râde)

Asta e prea mult pentru restul vieții tale! (râde)

Ei, nu a fost că aveam nevoie de 30 de ani pentru a termina totul. Corpul meu a fost slab de la început. Așadar, când aveam 20, mă gândeam că voi trăi până la 30, și am alergat cu toată puterea mea până acum, dar, voi încerca să trec peste...ahh, este rezerva vieții mele. Pentru că am crezut că va dura doar până atunci, e cumva ca și cum aș trăi o a doua viață acum. Sau mai degrabă, e mai mult că sentimentul că viața mea este încredințată altcuiva este puternic.

Să te poți gândi la asta astfel, înseamnă că ești puternic, nu?

Așa e. Nu sunt agitat, sau mai bine spus, nu sunt speriat de multe lucruri.

Când ai început cariera solo, aveai multe scopuri. Să ieși din Asia...Ei, a durat mai mult timp decât ai crezut, să ajungi în Asia în 7 ani. Cred că sunt multe care nu au mers așa cum ai plănuit...

Sunt multe, chiar și în această zi. Multe frustrări au fost în capul meu, dar doar pentru că asta se întâmplă, nu înseamnă că trebuie să acționez după acele sentimente. Sunt multe alte lucruri ce trebuie făcute, multe lucruri ce trebuie clarificate, cu care mă chinui chiar și acum. După, aceste puncte dificile îmi apar în vizor. Acele puncte dificile nu sunt dificultăți ce tocmai au apărut. Ele existau de la început, doar că tu nu le-ai văzut, sau te-ai prefăcut că nu le vezi, sau nu ai încercat să le vezi. Încă mă lupt, chiar și acum, cu aceste dificultăți.

”Am realizat că ceea ce am crezut că era amabilitate era de fapt propriul meu ego.”

În ultimii 10 ani, sunt lucruri în legătură cu tine care s-au schimbat sau crescut?

Simt că felul meu de a gândi despre oameni s-a schimbat. Cred că referitor la muncă, înainte vroiam să trag persoanele odată cu mine, indiferent de ce fel de persoane erau. Dar ceea ce am ajuns să înțeleg în ultimii 10 ani, este că acțiunea de a trace oamenii odată cu mine era propriul meu ego. Eventual au fost doar cei pe care vroiam să-i aduc cu mine. Persoane care vor veni cu tine, și persoane care vor sta în spate vor merge pe propriile picioare, dar cei pe care îi tragi odată cu tine se vor opri acolo unde stau în secunda în care le dai drumul. Nu este munca un drum pe care îl faci către un scop ales? Este o ”călătorie”. O ”călătorie” este diferit de un ”turneu”. Un autobuz nu va merge la un timp propus. Cred că este un act unde toți trebuie să devină un grup către un scop și să continue ca unul. Așadar să-i aduci cu tine pe cei care stau, chiar să îi cari în spate ar părea amabil la prima vedere, dar nu este decât propriul tău ego. Am realizat că dacă nu îi iei decât pe cei care au voința de a merge, cei care merg cu tine vor fi demni de milă. Așadar, cei care vor să renunțe ar trebui să renunțe. Cei care vor să vină, să vină! Am clarificat acest fel de a gândi, și dulceața semnificației ”ego” a dispărut. Amabilitatea ego-ului meu a dispărut. Așadar și ei sunt stricți, cei care au venit cu mine în acest turneu. Dacă nu depun efort, am spus că vor fi concediați imediat. Dar cred că și afecțiunea din asta este profundă. Pentru persoanele care au venit cu mine, sentimentele mele de recunoștință au devenit cu adevărat puternice. Ar fi trebuit să știu asta...dar mi-a luat 10 ani să recunosc asta.

Pe colecția DVD live ”Nine*Nine”, ai făcut un ”spectacol” radio, privind în urmă la ultimii 9 ani. A fost interesant cu diversele persoane ce au apărut ca invitați.

A fost fără rost, dar a fost amuzant. Să-l am pe Miyavi și pe ceilalți ca invitați. (râde) Persoana care se îngrijea de echipament pe drum de acum mult timp, Kamijo, a apărut. Au trecut 15 ani de când l-am întâlnit. E mult timp. (râde) Nu am putut comunica mult timp, așa că este ciudat, că ne-am întâlnit din nou în acest fel. Posibil să fi îmbătrânit, dar în afară de faptul că eram tineri, eram imaturi. Serios, am făcut doar lucruri idioate. Nu îmi plac relațiile ierarhice de ”senior” și ”junior”, dar am fost fericit să-l văd după mult timp lucrând din greu într-o trupă. Deși mă gândeam că ar fi putut deveni mai bun la cântat. (râde)

”Înainte eram o sabie din vest, dar acum sunt un tăiș japonez ascuțit.”

Gackt și-a construit o carieră în zece ani, dar se pare că propria ta lume nu se micșorează. Dimpotrivă, e ca și cum se mărește.

Poate în cazul meu, cred că este din cauză că sunt atât de serios și direct pe interior. Cred că, probabil, din cauza asta vreau acum o stimulare – pentru că centrul meu este atât de puternic. Așadar, făcând melodia tematică pentru ”Kamen Rider Decade”, m-am întâlnit cu staff-ul astfel și și am simțit un fel de legătură, primind sentimentele lor pasionale și inimile, și dându-mi-se voie să le ascult pentru puțin timp...cred. În mod normal, nu am intenționat să construiesc pereți în sufletul meu, probabil că erau pereți invizibili. Din acest motiv, când oamenii s-au ”cățărat” peste pereți și mi-au comunicat sentimentele lor puternice, i-am putut lăsa să intre...cred că nu a fost mereu așa. Doar că, comparat cu atunci, cred că țepii de pe acel perete au mai dispărut. Pe atunci, erau acoperiți de mulți țepi. (râde)

Doar să-ți dispară țepii este bine. Să devii calm este un lucru diferit.

Așa este. Până la urmă, să întâlnești multe persoane grozave ar putea fi un lucru mare. Recent, am început să mă gândesc că, pentru mine, a întâlni persoane este o însușire. A întâlni persoane este foarte amuzant.

Prin asta, vrei să spui că a face serialul a fost un lucru mare?

Da, chiar să fac serialul și filmul, sincer, nu am fost atras de actorie. Nici nu am fost captivat de ea. Dar cu siguranță, să-l întâlnesc pe Ogata Ken m-a făcut fericit că am făcut-o. Nu joc în serial cu el de data asta, dar am devenit bun prieten cu Yokouchi (Tadashi), și am vorbit despre multe lucruri. Cuvintele cuiva cu suflet de actor, cu mulți ani de experiență, sunt grei, m-am gândit. Când am fost capabil să simt asta, am putut să mă gândesc că întâlnirile sunt importante și am simțit legăturile. Să rupi o legătură cu o asemenea persoană este trist. Dar de asemenea urăsc să rețin pe cineva pentru că nu vreau să pierd legătura, așa că nu am de ales decât să îi dau drumul, cei de care ești atașat vor rămâne în urmă, și aceste circumstanțe sunt neutre, cred, în ultimul timp.

Chiar dacă rupi legătura, o vei reface iar cu acele persoane într-o bună zi. Este o șansă destul de mare, nu?

Dacă vorbești despre, ca om, a rupe sau nu, a deveni periculos sau nu, în acest moment, am sentimentul că devin periculos. (râde)

Așa este! (râde)

Nu a trecut mult timp de când am început să mă gândesc că asta a început să apară în acțiunile mele. Pentru că dubiile mele au dispărut, s-a mișcat instant. Ce vreau să spun cu asta este că, în ceea ce privește pericolul, probabil că sunt acum...chiar și părțile fizice, le modelez acum, poate le netezesc? Prin asta vreau să spun că oamenii sunt înfricoșători. (râde) Am mai spus asta înainte, dar m-am oprit din a-mi mai fi frică de moarte, nu? Întotdeauna am simțit prezența morții când făceam ceva. O simt și acum, desigur, dar nu îmi mai este frică sau teroare. Orice fac, o fac calm. Și ce vreau să spun este că, privind de la început, sunt probabil periculos. Până acum am fost o sabie din vest, dar acum am devenit un briliant tăiș ascuțit japonez. (râde)

Ambele sunt lucruri ascuțite! (râde)

Ahahahahaha! Ai dreptate!

Toată lumea...! Cred că nu ați observat, dar Gackt devine periculos...! (râde)

Când fac lucruri, cum ar fi să apar la diferite emisiuni TV, nu vizitez o varietate de persoane? Așadar sunt câteva care nu știu de maniere. Și trebuie să-i cert. Toată lumea observă după ce a fost certată că sunt o persoană de care nu ar trebui să te aproprii fără grijă. (râde)

E ca și cum...realizează după ce rupi legăturile cu ei? (râde)

Da, da. Așa că aveți grijă...♥

Special

În această primăvară, motorul Gackt merge la turație maximă. Urmând după single-ul ”GHOST” lansat la începutul anului, ”Journey through the Decade” este lansat pe 25 martie. Aceasta este melodia tematică pentru ”Kamen Rider Decade”, a zecea ediție aniversară a Heisei Rider.

Și pentru prima dată în 3 ani, în cel mai mare turneu al lui vreodată ”Requiem et Reminiscence~Saisei to Kaikou~”, provocând oportunitatea pentru o nouă punere în scenă și compunând un turneu elaborat la mare scară, întreaga țară este luată pe sus într-o furtună de agitație cu șarmul brut a lui Gackt ca muzician.

În timpul unei pauze din programul său încărcat, ne-am întâlnit cu Gackt.

Când i-am oferit un sandwich plin cu hirekatsu (carne de porc prăjită) cu varză, a zâmbit vag.

E în ordine dacă mănânci interiorul și lași pâinea.

Da, desigur! Mulțumesc.

Ca întotdeauna, se pare că nu mănâncă carbohidrați când este în turneu. Da, oricând face astfel de lucruri, este așa.

Într-un program dur, conversația a ajuns să fie despre scenă.

Cu siguranță ar fi o conversație despre greutățile din turneu.

Făcând multe spectacole, cu siguranță multe necazuri au apărut.

Totuși, Gackt doar a râs despre lucrurile care nu aveau complet nici o legătură. Mai mult, a spus că este fericit să viziteze un oraș în care nu a mai fost niciodată și să întâmpine chipurile zâmbitoare ale fanilor săi.

”De mâine, începe turneul în regiunea Tohoku. Se pare că va fi frig. Dar frigul nu este mare lucru. Nu vei veni în Akita?”

În cele din urmă, nu a spus nici un cuvânt despre punctele negative, dificultatea, oboseala, intensitatea.

Așadar, voi încerca să redau această conversație a spiritului luptător a lui Gackt de a trece prin turneu.

                ”Problemele sunt un lucru normal. Dacă acorzi atenție la asemenea lucruri, nu vei putea face niciodată nimic.”

Cum a fost turneul?

Da, este un sentiment bun. Foarte bun acum, mă gândesc că a devenit complet.

Nu a fost nici o problemă majoră?

Cât despre probleme, sunt constant lucruri mici. Este un lucru normal, așa că dacă ai de gând să le numeri unul câte unul, nu vei face nimic.

Pentru că un concert este un lucru brut, pentru cei care se uită, dacă apare vreo problemă, să te poți uita la cum reacționează membrii și Gackt pe scenă, este surprinzător de amuzant. Este nepoliticos să spun asta, dar e ca și cum...”Norocos!”. (râde)

Da, pentru că atunci ne vezi adevărata noastră putere. În timpul turneului ”DIABOLOS”, într-unul dintre spectacole, informațiile care ar fi trebuit să fie în timpul spectacolului au dispărut brusc. Pentru că nu a fost nici o atenționare, melodia nu a putut începe. Cei doi chitariști au ieșit, dar pentru că nu era sunet, YOU s-a întors în spate.

Probabil că a crezut că momentan va aștepta să fie reparat, nu?

Da. Și când s-a terminat concertul, m-am pierdut cu firea. ”Ce naiba faci, plecând de pe scenă în timpul unui spectacol, idiotule!?” Fie că este sunet sau nu, să interpretezi înseamnă ceea ce poți prezenta în orice circumstanțe. ”Nu trata scena atât de ușor!” Îmi amintesc că m-am enervat foarte tare.

Problema este că, ceea ce să faci în astfel de momente nu este o abilitate pe care să o obții prin practică, nu?

Exact. De la început, pentru că se pare că vor fi aceste probleme, nu sunt lucrurile ca pregătirea fără rost? Pentru că problemele sunt lucruri pentru care nu te-ai pregătit. (râde) În mod normal, nu poți să contracarezi totul, și în general, dacă te gândești la toate problemele pe care le-ai putea avea pe scenă sunt atât de multe că ai putea muri.

                ”Chiar dacă problemele apar, sentimentul de ”Este în regulă” este important.”

Probabil că dacă ai număra lucrurile astea, ai fi speriat și nu ai putea face asemenea spectacole mari.

Așa e, nu? Așadar, nu aceste lucruri sunt problema. Mai mult de atât, este important sentimentul de a fi capabil să te gândești că ”Este în regulă”, indiferent de ce problemă ai. După și în afară de asta, cred că ceea ce este important este să ai încredere că poți face ceva de unul singur în acel loc chiar dacă ce este în jurul tău nu merge chiar bine, și că ai spiritul de luptător care atrage pe toată lumea.

Spirit de luptător...?

Este spirit de luptă. Nu este dacă ești puternic sau slab în spectacol. Dacă dai voce unei concluzii, vei avea camarazi slabi în spectacol și spiritul tău de luptă va deveni slab. ”Voința” ta va fi slabă. Nu poți spune ”Este în regulă pentru că SUNT aici.” și să te bați pe piept. Cu părți de sentimente, va merge astfel pentru că te bazezi pe oameni. Dacă îmi spui asta mie, ești slab! Chiar dacă apar probleme, nu e nevoie să te grăbești. Ar trebui să le înfrunți calm.

Poate că, dacă nu mai e nimeni în afară de tine în acel loc, nu poți să te dai la o parte.

Așa este. Motivul pentru care YOU m-a implicat a fost pentru că a crezut că dacă apar probleme, chiar dacă nu o poți face tu însuți, cineva o va face. Dar este asta greșit? Semnificația în a spune asta, este că, oricând apar probleme, cred că Chacha și ceilalți sunt uimitori în a se descurca. Asta este, nu este o problemă pentru că ai experiență sau nu pe scenă. Este o problemă a spiritului de luptă. Este fie dacă ai încredere sau nu care să spună ”O poți face!”.

Desigur, Gackt, spiritul tău de luptă în aceste circumstanțe este cel mai grozav de sub cer, așa se simte...Nu ai nici o teamă?

Da. Dacă spui asta, este că chiar nu îmi pasă de probleme. Mai degrabă, este amuzant. Pentru că îi văd pe toți alergând în jur în panică. (râde) În astfel de momente vei ști lașii. Cei care vin pe scenă cu mine, spunând asta și aia, dacă toată lumea încearcă să pară importantă, nu doar te prefaci că ești dur? Dar dacă apar probleme, sunt cei care vor fugi imediat, sau vor tremura în papuci. Vei ști imediat cine are curaj. Când poți vedea astfel de lucruri mici, nu vei putea să spui ”Hey tu! Întotdeauna spui cuvinte mari, dar trebuie să lucrezi mai mult! Ești slab, ai mult de muncă...”, astfel de lucruri. (râde)

Când ești pe scenă cu Gackt, nu faci lucrurile pe jumătate...este strict...(râde)

Da, cei care vin cu mine sunt stricți, cred. Dar de asta este turneul amuzant.