Interviu - Best Actor vol. 6 2009

De data aceasta, Masahiro Inoue a lansat ca CD melodia folosită ca tematică de luptă în ”Kamen Rider Decade”, ”Ride the Wind”. Ca persoană cu mai multă experiență (mentor), Gackt, care sunt gândurile tale sincere.

Gackt (G): Așa este. Trebuie să exerseze mai mult.

Inoue (I): Aaargh!! (râde)

Ar trebui să pună mai mult suflet?

G: Nu, cred că dacă vorbim despre a pune suflet, a făcut asta deja. Nu este asta... De exemplu, chiar dacă te gândești ”Îmi place această persoană”, nu poți transmite sentimentul că îi placi. Nu este pentru că ai sentimentul de a-i plăcea atât de puternic, atât de mult că îl poți transmite. Ceea ce este important este prezentarea la limită a abilității tale. Nu este vorba doar de cât de mult sentiment ai, ci de cât de mult poți transmite acel sentiment lumii din afară. Așadar este ideea că dacă pui încercând să transmiți acele sentimente de mai sus, clarificând ”Ce vreau să transmit?”, vei obține primul pas ca artist. Poate că dacă înțelegi asta, vei putea să continui să faci ceea ce te-ai gândit ca actor și cântăreț.

I: De acord. Așa este. Am încercat din răsputeri să cânt, și am fost atent aici. Sunt multe lucruri  pe care nu le înțelegi până nu încerci.

G: Pentru că totul este de acum înainte, nu? Ce este important este la ceea ce te gândești când interpretezi, în acest moment, acum, la ce te gândești când cânți, la ce te gândești când stai pe scenă. Cred că sunt multe persoane care cred că dacă te pricepi să cânți, poți fi un vocalist. Sunt multe persoane în lume care se pricep la a cânta. A interpreta e la fel. Totuși, nu este atât de simplu pe cât spun că toți pot fi de primă clasă, nu?

I: Așa este.

G: De exemplu, e ca și cum ai spune că un magazin care vinde mâncare delicioasă cu siguranță va deveni popular. În primul rând, dacă fac afaceri prin a servi mâncare, ar trebui să fie în mod natural delicioasă, nu? Și dacă mâncarea este bună, cu siguranță nu înseamnă că nu contează ce fel de decor este, nu contează ce fel de muzică este în magazin, nu contează ce fel de atitudine are staff-ul. Nu contează cât de delicioasă este mâncarea la un magazin de ramen, dacă bătrânul îți aduce supa cu degetul său în ea, nu ai de gând să te superi?

I: Hahahahaha.

Să fii bun la a cânta este de așteptat. Mai mult, dacă țintești mai sus de asta, tot ce are legătura cu melodia este important.

G: În mod natural, ar trebui să țintești spre a fi capabil, dar nu este bine dacă nu te concentrezi pe lucrurile de dinainte de asta. Așadar totul este o prezentare. Chiar și interviul pe care îl fac acum este o metodă de a-mi transmite gândurile către lume. Programele TV sunt la fel. Cred că devine o apropiere. În interior, sunt persoane care, datorită poziției, nu au nevoie să apară la TV, nu au nevoie de media. Dar asta este din cauză că este un stil pe care îl fac la limită.

Decizia de a nu apărea este de asemenea o metodă.

G: Corect. Ca interpret, mai mult decât să apari pe scenă, totul este legat de prezentarea sa. Dacă acoperirea media este punctul tău slab, nu trebuie să folosești aceea metodă. Dacă acesta este stilul lor, cu siguranță nu este o decizie greșită. Alți interpreți au fiecare propriul mod de a face lucrurile, așa cum eu îl am pe al meu. Și mă gândesc de acum încolo, că și el își va găsi modul lui. În timp ce are diverse experiențe. Din motivul acesta, ar trebui să încerce să facă lucruri diferite acum.

I: Da. Am intenția de a ”Am să încerc asta acum”. Până acum, când încercam sporturile, fără a forța sau a fixa ceva de la început, am decis să încerc să schimb pentru moment, și făcând asta, am învățat multe lucruri pe care le-am înțeles și am ajuns să le aplic practic. De acum încolo vreau să aplic cuvintele lui Gackt cu atenție, și să merg înainte hotărât făcând orice și totul.

Chiar ai un simț de respect pentru Gackt, care poate vorbi pe înțeles despre ”prezentare”.

I: Da. Deja este manualul meu de instrucțiuni. Vreau să-l citesc iar și iar.

G: Despre ce vorbești? (râde)

De obicei îl consulți?

I: Nu, nu îl consult...nu este că nu, dar (râde). Este o consultare dar nu este o consultare.

Însemnând?

I: Nu îl consult cu lucruri ca ”Ce ar trebui să fac după asta?, și nu vreau. Nu este asta, dar gânduri ca ”Nu vreau să mă opresc aici, vreau să fug la infinit”, le ascultă pentru mine.

Înțeleg. Cu siguranță, vrei să fii egalul lui Gackt ca bărbat?

I: Să fiu egalul lui ar putea fi greu, dar cred că am să încerc fără a spune că este imposibil! (râde)

Nu există un asemenea lucru ca imposibilul, nu?

G: Desigur, cred că este o legătură. Și eu am avut asemenea legături înainte. Viața mea de până la 19 ani a fost una plictisitoare, doar de existență. Distructivă, excluzionistă, într-adevăr o viață ca o minge de lucruri negative. Dar am întâlnit o anumită persoană când aveam 19 ani, și acela a devenit punctul meu de răscruce. Eu însuși m-am simțit dezgustat de modul meu de a trăi de până atunci, și cred că am vrut să găsesc un mod diferit de a trăi. Pe atunci mi s-a spus asta de către acea persoană ”Să înaintezi în timpul care trece astfel, este asta viața pe care vrei să o trăiești? Sau este viața pe care vrei să o trăiești simțind că este interesantă și amuzantă? Care este mai bună?” Aceea persoană m-a învățat multe lucruri, dar acesta a fost cel mai mare. A lăsat un ecou în inima mea. Și de atunci, cred că viața mea a început în cele din urmă. Așadar, vreau să dau câte un brânci persoanelor care încearcă din greu. Pentru că și eu am fost așa.

I: Și, primind un brânci de la Gackt, și eu vreau să fiu capabil să dau câte un brânci înainte cuiva.

G: Așa este. Este o cursă de ștafetă. În cele din urmă, amândoi am putea fi astfel, dar într-o zi vom muri. Dar chiar dacă corpul meu, fizic, dispare, cred că gândurile și convingerile mele pot fi date mai departe. Dându-le astfel mai departe, cred că pot trăi pentru totdeauna. Atunci cred că viața mea are un sens.

Chiar și seriile Kamen Rider sunt un spectacol despre a continua să trăiești în succesiune.

I: Recent, copii mi-au trimis scrisori spunându-mi ”Vreau să fiu puternic ca Tsukasa”. Vreau ca acei copii să continue să-și urmeze visele. Așadar Kamen Rider și eu, amândoi încercăm din greu să fim o astfel de existență.

Acele sentimente sunt probabil legate de maturizare, nu? Gackt, tu vrei să crești și mai mult?

G: Desigur!

Oamenii speră că-ți vei întinde lumea de acum încolo, nu-i așa.

G: Eu, pentru că am mulți fani care cred în mine, vreau să continui să le arăt speranțe și vise. Nu vreau să-i trădez. Să stau în fața oamenilor și să-mi arăt spatele, cred că asta este.

I: Vreau să ajung unde este Gackt. Chiar dacă modul meu de a face asta este diferit, vreau să o fac cu o noblețe ca a lui Gackt. Într-o zi cu siguranță am să-l prind din urmă, am să-l depășesc...nu, am să fiu el!

G: Abia aștept.

Arena 37C Special – mai 2009 (interviu)

În 1999, când lumea era înnebunită cu mileniul, Gackt și-a început cariera solo cu ”Mizerable” și a pornit ”Gackt Job”.

De atunci, au trecut deja 10 ani!

Concentrându-se pe muzica sa și interpretarea pe scenă, și-a construit prezentarea sa proprie și unică a lumii.

Zburând sus pe tavanul arenei Yokohama, surprinde cu o interpretare acrobatică ocazională pe care nimeni nu le-a mai văzut vreodată, tehnici de dans, călărind un cal prin domul Tokyo, ținând spectatorii la margine. În spatele tuturor acestor lucruri, mai mult decât oricine, el este convins că munca grea face imposibilul posibil, și că are puterea voinței de a transforma o imagine în realitate, mai mult decât a spune.

Avansând în Asia, și-a vărsat sufletul în rolul lui Uesugi Kenshin într-o dramă Taiga, și și-a întins activitățile până la un film la Hollywood.

Piperat cu replici prostuțe și jocuri de cuvinte, discursul său, bâjbâit cu o voce slabă, scaldă personajul său într-o lumină slabă, și cuvintele sale, ca un drog, au captivat oamenii. Totuși, în timp ce lasă aceste urme, Gackt este, ca întotdeauna, o enigmă. Mai amabil decât oricine, sensibil la sentimentele celorlalți, dar neuitând de dependența de acele sentimente. Deși te-ai putea gândi că nu este decât un chip frumos, este enorm de serios în legătură cu munca lui.

Este un om ce-și ține promisiunile și neuitând de ambiguitate, dar cu o grămadă de experiențe personale dintr-o altă dimensiune, este misterios. Ascunzându-și slăbiciunea fizică în spatele voinței de fier și a unui corp de oțel, are de obicei o imagine grozavă, dar îi plac și lucrurile prostuțe.

Deși au trecut doar 10 ani, acum înțelegem și mai puțin despre Gackt, așa că am încercat să căutăm adevărul despre el de acum 10 ani.

”Sunt surprins să trăiesc acești 10 ani! Așa că acum sunt ce au mai rămas din viața mea.”

Au trecut 10 ani de la debutul tău solo. Cumva, pare că 10 ani au trecut într-o clipită, nu?

Desigur! Dacă spun asta e că am îmbătrânit cu 10 ani, la fel ca toată lumea. (râde)

Da, mulțumită ție. (râde) Ai făcut multe în acești 10 ani, nu?

Au trecut repede. În primul rând, sunt surprins că i-am apucat.

Huh? Ce vrei să spui cu asta?

Ei, am crezut că durata mea de viață va fi de 30 de ani. Așa că, trecând prin asta, sunt deja anii mei de rezervă. Este rezervă acum. Viața mea a trecut într-un timp împrumutat. (râde) Așa că pot încă face imposibilul. Pentru că cred că ar fi bine dacă voi muri cândva.

Dar, poți termina totul în 30 de ani?

Nu pot. Posibil să am nevoie de 500 de ani pentru asta. (râde)

Asta e prea mult pentru restul vieții tale! (râde)

Ei, nu a fost că aveam nevoie de 30 de ani pentru a termina totul. Corpul meu a fost slab de la început. Așadar, când aveam 20, mă gândeam că voi trăi până la 30, și am alergat cu toată puterea mea până acum, dar, voi încerca să trec peste...ahh, este rezerva vieții mele. Pentru că am crezut că va dura doar până atunci, e cumva ca și cum aș trăi o a doua viață acum. Sau mai degrabă, e mai mult că sentimentul că viața mea este încredințată altcuiva este puternic.

Să te poți gândi la asta astfel, înseamnă că ești puternic, nu?

Așa e. Nu sunt agitat, sau mai bine spus, nu sunt speriat de multe lucruri.

Când ai început cariera solo, aveai multe scopuri. Să ieși din Asia...Ei, a durat mai mult timp decât ai crezut, să ajungi în Asia în 7 ani. Cred că sunt multe care nu au mers așa cum ai plănuit...

Sunt multe, chiar și în această zi. Multe frustrări au fost în capul meu, dar doar pentru că asta se întâmplă, nu înseamnă că trebuie să acționez după acele sentimente. Sunt multe alte lucruri ce trebuie făcute, multe lucruri ce trebuie clarificate, cu care mă chinui chiar și acum. După, aceste puncte dificile îmi apar în vizor. Acele puncte dificile nu sunt dificultăți ce tocmai au apărut. Ele existau de la început, doar că tu nu le-ai văzut, sau te-ai prefăcut că nu le vezi, sau nu ai încercat să le vezi. Încă mă lupt, chiar și acum, cu aceste dificultăți.

”Am realizat că ceea ce am crezut că era amabilitate era de fapt propriul meu ego.”

În ultimii 10 ani, sunt lucruri în legătură cu tine care s-au schimbat sau crescut?

Simt că felul meu de a gândi despre oameni s-a schimbat. Cred că referitor la muncă, înainte vroiam să trag persoanele odată cu mine, indiferent de ce fel de persoane erau. Dar ceea ce am ajuns să înțeleg în ultimii 10 ani, este că acțiunea de a trace oamenii odată cu mine era propriul meu ego. Eventual au fost doar cei pe care vroiam să-i aduc cu mine. Persoane care vor veni cu tine, și persoane care vor sta în spate vor merge pe propriile picioare, dar cei pe care îi tragi odată cu tine se vor opri acolo unde stau în secunda în care le dai drumul. Nu este munca un drum pe care îl faci către un scop ales? Este o ”călătorie”. O ”călătorie” este diferit de un ”turneu”. Un autobuz nu va merge la un timp propus. Cred că este un act unde toți trebuie să devină un grup către un scop și să continue ca unul. Așadar să-i aduci cu tine pe cei care stau, chiar să îi cari în spate ar părea amabil la prima vedere, dar nu este decât propriul tău ego. Am realizat că dacă nu îi iei decât pe cei care au voința de a merge, cei care merg cu tine vor fi demni de milă. Așadar, cei care vor să renunțe ar trebui să renunțe. Cei care vor să vină, să vină! Am clarificat acest fel de a gândi, și dulceața semnificației ”ego” a dispărut. Amabilitatea ego-ului meu a dispărut. Așadar și ei sunt stricți, cei care au venit cu mine în acest turneu. Dacă nu depun efort, am spus că vor fi concediați imediat. Dar cred că și afecțiunea din asta este profundă. Pentru persoanele care au venit cu mine, sentimentele mele de recunoștință au devenit cu adevărat puternice. Ar fi trebuit să știu asta...dar mi-a luat 10 ani să recunosc asta.

Pe colecția DVD live ”Nine*Nine”, ai făcut un ”spectacol” radio, privind în urmă la ultimii 9 ani. A fost interesant cu diversele persoane ce au apărut ca invitați.

A fost fără rost, dar a fost amuzant. Să-l am pe Miyavi și pe ceilalți ca invitați. (râde) Persoana care se îngrijea de echipament pe drum de acum mult timp, Kamijo, a apărut. Au trecut 15 ani de când l-am întâlnit. E mult timp. (râde) Nu am putut comunica mult timp, așa că este ciudat, că ne-am întâlnit din nou în acest fel. Posibil să fi îmbătrânit, dar în afară de faptul că eram tineri, eram imaturi. Serios, am făcut doar lucruri idioate. Nu îmi plac relațiile ierarhice de ”senior” și ”junior”, dar am fost fericit să-l văd după mult timp lucrând din greu într-o trupă. Deși mă gândeam că ar fi putut deveni mai bun la cântat. (râde)

”Înainte eram o sabie din vest, dar acum sunt un tăiș japonez ascuțit.”

Gackt și-a construit o carieră în zece ani, dar se pare că propria ta lume nu se micșorează. Dimpotrivă, e ca și cum se mărește.

Poate în cazul meu, cred că este din cauză că sunt atât de serios și direct pe interior. Cred că, probabil, din cauza asta vreau acum o stimulare – pentru că centrul meu este atât de puternic. Așadar, făcând melodia tematică pentru ”Kamen Rider Decade”, m-am întâlnit cu staff-ul astfel și și am simțit un fel de legătură, primind sentimentele lor pasionale și inimile, și dându-mi-se voie să le ascult pentru puțin timp...cred. În mod normal, nu am intenționat să construiesc pereți în sufletul meu, probabil că erau pereți invizibili. Din acest motiv, când oamenii s-au ”cățărat” peste pereți și mi-au comunicat sentimentele lor puternice, i-am putut lăsa să intre...cred că nu a fost mereu așa. Doar că, comparat cu atunci, cred că țepii de pe acel perete au mai dispărut. Pe atunci, erau acoperiți de mulți țepi. (râde)

Doar să-ți dispară țepii este bine. Să devii calm este un lucru diferit.

Așa este. Până la urmă, să întâlnești multe persoane grozave ar putea fi un lucru mare. Recent, am început să mă gândesc că, pentru mine, a întâlni persoane este o însușire. A întâlni persoane este foarte amuzant.

Prin asta, vrei să spui că a face serialul a fost un lucru mare?

Da, chiar să fac serialul și filmul, sincer, nu am fost atras de actorie. Nici nu am fost captivat de ea. Dar cu siguranță, să-l întâlnesc pe Ogata Ken m-a făcut fericit că am făcut-o. Nu joc în serial cu el de data asta, dar am devenit bun prieten cu Yokouchi (Tadashi), și am vorbit despre multe lucruri. Cuvintele cuiva cu suflet de actor, cu mulți ani de experiență, sunt grei, m-am gândit. Când am fost capabil să simt asta, am putut să mă gândesc că întâlnirile sunt importante și am simțit legăturile. Să rupi o legătură cu o asemenea persoană este trist. Dar de asemenea urăsc să rețin pe cineva pentru că nu vreau să pierd legătura, așa că nu am de ales decât să îi dau drumul, cei de care ești atașat vor rămâne în urmă, și aceste circumstanțe sunt neutre, cred, în ultimul timp.

Chiar dacă rupi legătura, o vei reface iar cu acele persoane într-o bună zi. Este o șansă destul de mare, nu?

Dacă vorbești despre, ca om, a rupe sau nu, a deveni periculos sau nu, în acest moment, am sentimentul că devin periculos. (râde)

Așa este! (râde)

Nu a trecut mult timp de când am început să mă gândesc că asta a început să apară în acțiunile mele. Pentru că dubiile mele au dispărut, s-a mișcat instant. Ce vreau să spun cu asta este că, în ceea ce privește pericolul, probabil că sunt acum...chiar și părțile fizice, le modelez acum, poate le netezesc? Prin asta vreau să spun că oamenii sunt înfricoșători. (râde) Am mai spus asta înainte, dar m-am oprit din a-mi mai fi frică de moarte, nu? Întotdeauna am simțit prezența morții când făceam ceva. O simt și acum, desigur, dar nu îmi mai este frică sau teroare. Orice fac, o fac calm. Și ce vreau să spun este că, privind de la început, sunt probabil periculos. Până acum am fost o sabie din vest, dar acum am devenit un briliant tăiș ascuțit japonez. (râde)

Ambele sunt lucruri ascuțite! (râde)

Ahahahahaha! Ai dreptate!

Toată lumea...! Cred că nu ați observat, dar Gackt devine periculos...! (râde)

Când fac lucruri, cum ar fi să apar la diferite emisiuni TV, nu vizitez o varietate de persoane? Așadar sunt câteva care nu știu de maniere. Și trebuie să-i cert. Toată lumea observă după ce a fost certată că sunt o persoană de care nu ar trebui să te aproprii fără grijă. (râde)

E ca și cum...realizează după ce rupi legăturile cu ei? (râde)

Da, da. Așa că aveți grijă...♥

Special

În această primăvară, motorul Gackt merge la turație maximă. Urmând după single-ul ”GHOST” lansat la începutul anului, ”Journey through the Decade” este lansat pe 25 martie. Aceasta este melodia tematică pentru ”Kamen Rider Decade”, a zecea ediție aniversară a Heisei Rider.

Și pentru prima dată în 3 ani, în cel mai mare turneu al lui vreodată ”Requiem et Reminiscence~Saisei to Kaikou~”, provocând oportunitatea pentru o nouă punere în scenă și compunând un turneu elaborat la mare scară, întreaga țară este luată pe sus într-o furtună de agitație cu șarmul brut a lui Gackt ca muzician.

În timpul unei pauze din programul său încărcat, ne-am întâlnit cu Gackt.

Când i-am oferit un sandwich plin cu hirekatsu (carne de porc prăjită) cu varză, a zâmbit vag.

E în ordine dacă mănânci interiorul și lași pâinea.

Da, desigur! Mulțumesc.

Ca întotdeauna, se pare că nu mănâncă carbohidrați când este în turneu. Da, oricând face astfel de lucruri, este așa.

Într-un program dur, conversația a ajuns să fie despre scenă.

Cu siguranță ar fi o conversație despre greutățile din turneu.

Făcând multe spectacole, cu siguranță multe necazuri au apărut.

Totuși, Gackt doar a râs despre lucrurile care nu aveau complet nici o legătură. Mai mult, a spus că este fericit să viziteze un oraș în care nu a mai fost niciodată și să întâmpine chipurile zâmbitoare ale fanilor săi.

”De mâine, începe turneul în regiunea Tohoku. Se pare că va fi frig. Dar frigul nu este mare lucru. Nu vei veni în Akita?”

În cele din urmă, nu a spus nici un cuvânt despre punctele negative, dificultatea, oboseala, intensitatea.

Așadar, voi încerca să redau această conversație a spiritului luptător a lui Gackt de a trece prin turneu.

                ”Problemele sunt un lucru normal. Dacă acorzi atenție la asemenea lucruri, nu vei putea face niciodată nimic.”

Cum a fost turneul?

Da, este un sentiment bun. Foarte bun acum, mă gândesc că a devenit complet.

Nu a fost nici o problemă majoră?

Cât despre probleme, sunt constant lucruri mici. Este un lucru normal, așa că dacă ai de gând să le numeri unul câte unul, nu vei face nimic.

Pentru că un concert este un lucru brut, pentru cei care se uită, dacă apare vreo problemă, să te poți uita la cum reacționează membrii și Gackt pe scenă, este surprinzător de amuzant. Este nepoliticos să spun asta, dar e ca și cum...”Norocos!”. (râde)

Da, pentru că atunci ne vezi adevărata noastră putere. În timpul turneului ”DIABOLOS”, într-unul dintre spectacole, informațiile care ar fi trebuit să fie în timpul spectacolului au dispărut brusc. Pentru că nu a fost nici o atenționare, melodia nu a putut începe. Cei doi chitariști au ieșit, dar pentru că nu era sunet, YOU s-a întors în spate.

Probabil că a crezut că momentan va aștepta să fie reparat, nu?

Da. Și când s-a terminat concertul, m-am pierdut cu firea. ”Ce naiba faci, plecând de pe scenă în timpul unui spectacol, idiotule!?” Fie că este sunet sau nu, să interpretezi înseamnă ceea ce poți prezenta în orice circumstanțe. ”Nu trata scena atât de ușor!” Îmi amintesc că m-am enervat foarte tare.

Problema este că, ceea ce să faci în astfel de momente nu este o abilitate pe care să o obții prin practică, nu?

Exact. De la început, pentru că se pare că vor fi aceste probleme, nu sunt lucrurile ca pregătirea fără rost? Pentru că problemele sunt lucruri pentru care nu te-ai pregătit. (râde) În mod normal, nu poți să contracarezi totul, și în general, dacă te gândești la toate problemele pe care le-ai putea avea pe scenă sunt atât de multe că ai putea muri.

                ”Chiar dacă problemele apar, sentimentul de ”Este în regulă” este important.”

Probabil că dacă ai număra lucrurile astea, ai fi speriat și nu ai putea face asemenea spectacole mari.

Așa e, nu? Așadar, nu aceste lucruri sunt problema. Mai mult de atât, este important sentimentul de a fi capabil să te gândești că ”Este în regulă”, indiferent de ce problemă ai. După și în afară de asta, cred că ceea ce este important este să ai încredere că poți face ceva de unul singur în acel loc chiar dacă ce este în jurul tău nu merge chiar bine, și că ai spiritul de luptător care atrage pe toată lumea.

Spirit de luptător...?

Este spirit de luptă. Nu este dacă ești puternic sau slab în spectacol. Dacă dai voce unei concluzii, vei avea camarazi slabi în spectacol și spiritul tău de luptă va deveni slab. ”Voința” ta va fi slabă. Nu poți spune ”Este în regulă pentru că SUNT aici.” și să te bați pe piept. Cu părți de sentimente, va merge astfel pentru că te bazezi pe oameni. Dacă îmi spui asta mie, ești slab! Chiar dacă apar probleme, nu e nevoie să te grăbești. Ar trebui să le înfrunți calm.

Poate că, dacă nu mai e nimeni în afară de tine în acel loc, nu poți să te dai la o parte.

Așa este. Motivul pentru care YOU m-a implicat a fost pentru că a crezut că dacă apar probleme, chiar dacă nu o poți face tu însuți, cineva o va face. Dar este asta greșit? Semnificația în a spune asta, este că, oricând apar probleme, cred că Chacha și ceilalți sunt uimitori în a se descurca. Asta este, nu este o problemă pentru că ai experiență sau nu pe scenă. Este o problemă a spiritului de luptă. Este fie dacă ai încredere sau nu care să spună ”O poți face!”.

Desigur, Gackt, spiritul tău de luptă în aceste circumstanțe este cel mai grozav de sub cer, așa se simte...Nu ai nici o teamă?

Da. Dacă spui asta, este că chiar nu îmi pasă de probleme. Mai degrabă, este amuzant. Pentru că îi văd pe toți alergând în jur în panică. (râde) În astfel de momente vei ști lașii. Cei care vin pe scenă cu mine, spunând asta și aia, dacă toată lumea încearcă să pară importantă, nu doar te prefaci că ești dur? Dar dacă apar probleme, sunt cei care vor fugi imediat, sau vor tremura în papuci. Vei ști imediat cine are curaj. Când poți vedea astfel de lucruri mici, nu vei putea să spui ”Hey tu! Întotdeauna spui cuvinte mari, dar trebuie să lucrezi mai mult! Ești slab, ai mult de muncă...”, astfel de lucruri. (râde)

Când ești pe scenă cu Gackt, nu faci lucrurile pe jumătate...este strict...(râde)

Da, cei care vin cu mine sunt stricți, cred. Dar de asta este turneul amuzant.

Out of Music - februarie 2010

Despre videoclipul ”Stay the Ride Alive”

Î: Am fost să văd locația de filmare pentru videoclipul ”Stay the Ride Alive”...a fost uimitor.

G: A fost uimitor. Am văzut-o acum mult timp. Au investit atât de mulți bani în ea.

Î: Propriile tale videoclipuri nu au atât de mulți bani investiți în ele?

G: Acum mult timp, nu aș fi făcut asta. În practică, în ultimii câțiva ani, bugetul pentru videoclipuri a fost tăiat dastric. Așadar, atunci când lucrezi cu un buget, e un timp foarte semnificativ. Cu filmarea de data aceasta, nu e ceva pe o scară ce te va face să te gândești ”E uriaș” în momentul în care îl vezi? E o mare responsabilitate, cred.

Î: A umplut întreg studio-ul.

G: Sunt fericit. Să decizi să acorzi atât de multă semnificație unei lucrări vizuale nu se întâmplă prea des în această eră. E posibil ca din toate videoclipurile muzicale din Japonia în 2010, nu, toate videoclipurile muzicale din Asia, să nu existe un altul filmat cu un asemenea aranjament la scară mare. Pentru că nu o poți face nici în alte țări. 2010 a început cu o ridicare de cortină extraordinar de splendidă.

Î: Cred că în acest moment, pentru că lumea e într-o eră de recesiune și depresie, să poți vedea lucrări create bine cu bugete cheltuite înseamnă enorm.

G: Ei spun că este o recesiune, dar chiar cu toți și-au pierdut bani? Nici unul nu câștigă nimic? Asta cu siguranță nu este adevărat. Cu toți au fost prea șovăitori în cuvinte. Printre prietenii mei, sunt mulți care se gândesc bucuroși ”Acum e șansa mea și fac profit în astfel de timpuri.

Î: Așa e.

G: Dacă o iei din punct de vedere general, cred că în astfel de timpuri, incluzând bugetul, filmările videoclipurilor pe o scară atât de largă ies în evidență, dar cred, mai mult decât ce se petrece în lume, că o bună apariție pentru mine, și atât cât de mult durează colaborarea ”Kamen Rider”, e o chemare fantastică la cortină și epilog.

Î: În timpul reportajului pentru filmarea videoclipului, ceva ce a lăsat o impresie asupra mea a fost că mi-ai spus ”Un erou are nevoie să-i se ofere o chemare adecvată la cortină.”

G: Pentru această melodie, erau multe lucruri pe care vroiam să le fac în videoclip, dar...de data aceasta, am lucrat cu producătorul Avex Kawano, a cărui iubire pentru Kamen Rider a fost profundă. Am simțit că acest lucru merita respect, și dacă erau mai multe persoane care se puteau descurca cu o lucrare cu atât de multă dragoste în ea, aș fi fost fericit să lucrez cu ei. Să-l întâlnesc pe dl. Kawano, și să întâlnesc selecția pentru Kamen Rider 2009, Masahiro Inoue....Să particip în proiectul ”Kamen Rider Decade”, în acel an am întâlnit multe persoane, și acele întâlniri au devenit foarte semnificative. Așadar, simt că vreau și mai mult să-i ofer lui Masahiro o cale bună de a continua spre următorul său pas. În mod normal, trecând din 2009 în 2010, personajul principal se schimbă. Am primit e-mail-uri de la el, discutând despre teama sa în legătură cu asta. Dar nu este filmul (Kamen Rider x Kamen Rider-W and Decade Movie Battle 2010) un loc să arăți ce s-a făcut în ultimul an? Așadar, ce e important este să arăți în proiect ceea ce ai cultivat. Când i-am spus ”Propria ta problemă este primul lucru ce iese din acest film, așadar gândește-te la cum poți arăta ceea ce ai obținut în acest an”, el mi-a spus ”M-am trezit”. Ei, cred că are multe din aceste temeri pentru că e tânăr. Oare eu nu le am pentru că nu sunt? M-am gândit la asta mult. Dar a fost înțelept în a-l întâlni și să avem o astfel de relație, așa că am crezut că atunci când el însuși completează Kamen Rider, și trebuie să predea capabil ștafeta următorului erou, dacă doar o singură lucrare se termină cu sentimentele sale și crede ”Totuși, acest rol este gata în sufletul meu”, ar fi cea mai rea predare.

Î: Înțeleg.

G: Totuși, desigur, este foarte important pentru actori să joace roluri multiple. Cu siguranță există ceva ca o responsabilitate către un singur rol. Dacă spui că nu ești prins în acel proiect în mod particular, s-ar putea termina aici, dar cred că ar trebui să te gândești din nou la responsabilitatea ta față de rolurile pe care le primești. Pentru că nu sunt persoane ce devin fanii tăi participând într-un proiect, și persoane ce primesc curaj de la ele. Și pentru că mulți copii care primesc curaj uitându-se la acel proiect. Așadar, m-am gândit și mai mult la Masahiro, că dacă, în timp ce joacă multe roluri de acum încolo, sentimentele pe care le pune în fiecare individ slăbesc și devine doar o obișnuință, vreau ca să renunțe. Nu are nevoie să se atașeze de el, dar vreau ca să-l iubească. Am discutat cu Kawano-chan, ”Dacă te gândești să nu se termine cu acest videoclip, ci vrei să creezi o divizare între un erou și următorul, nu e prezentarea acestui clip muzical, pentru el, cea mai bună isprăvire posibilă?” Și cred că asta este ultimul cadou pe care să îi îl pot oferi. Așadar, ceea ce facem în videoclipul muzical, este, chiar dacă ești terminat ca și erou, următorul erou va moșteni acel spirit. Cu siguranță nu se termină doar aici. Cu siguranță nu se termină doar aici. Dacă acei copii pot cumva simți că atunci când el pleacă, nu e sfârșitul, ci acel spirit e dat mai departe, atunci e o poveste bună. Ei, simt că poate asta este diferența dintre un muzician și un actor.

Î: Dacă ești muzician...

G: E diferit. E diferit pentru un muzician, dar este pentru că, chiar dacă sunt doar câțiva, eu creez un singur proiect punând o cantitate imensă de sentimente în el. Așa că atunci când termin cu un proiect, sunt complet epuizat. În acel moment, pun atât de mult din sufletul meu, că nu mă pot gândi la nimic altceva, nici la următorul proiect. Așa că, normal că iubesc acest lucru și desigur că nu voi nega proiectele pe care le-am făcut în trecut. Întotdeauna mă gândesc că trebuie să-i respect pe cei pe care i-am întâlnit, pentru că ei au primit proiectele mele, și pe cei care mă cunosc.

Î: Este o responsabilitate pentru fiecare proiect.

G: De-a lungul acestor rânduri, o persoană despre care am crezut că e uimitoare este Riki Takeuchi (actor). Suntem prieteni apropiați și e o persoană extrem de deșteaptă. Nu a făcut multe filme ”yakuza”? Riki Takeuchi e înfățișat astfel. Așa că, el era conștient că, chiar și în privat, dacă cineva care-l cunoștea prin aceste filme, l-ar fi întâlnit și era ”Oi, e complet diferit”, visul ar fi distrus. Așadar, se comportă astfel și în privat. E complet greșit să spui că avea o astfel de personalitate de la început. E doar conștient. Și pentru că e conștient, se gândește în special la fanii care au fost fascinați de aceea imagine. Gândindu-se la fani în primul rând, decide cum ar trebui să fie. Dacă privești din punct de vedere al altcuiva care nu înțelege asta, ar putea crede că joacă un rol chiar și în privat, dar asta nu e adevărat. Pentru că are o iubire profundă, face asta ca să nu destrame iluzia nici măcar în privat, și e foarte conștient de asta. Nu spun că e bine sau rău, dar cred că să pui acel sentiment pentru oamenii care au devenit fanii tăi e ce fel de persoană ar trebui să interpretezi.

Î: Cred că dacă faci asta cu un astfel de mod de gândire, ar putea fi că persoanele care au văzut vor crede că propriile lor sentimente au fost precise.

G: În special cu Kamen Rider, cei care se uită și sunt influențați, sunt în principal copii. Pentru că sunt copii, simt multe lucruri, primind curajul și gândurile unui erou. Pentru că nu visurile, speranțele eroilor sunt viitorul copiilor? Dacă el se schimbă brusc, e ca o trădare către fani. Așadar, referindu-mă la propriul meu proiect, sunt extrem de atent, și când devin conectat la ”Kamen Rider Decade”, am refuzat o dată, spunându-i lui Kawano-chan ”Dacă nu trebuie în mod particular să fiu eu, atunci nu este necesar? Sunt dificil să mulțumesc o persoană, așa că nu e mai bine să nu mă implic în asta?”

Î: Deși nu cred că e așa.

G: Ei, sunt strict, nu-i așa? (un zâmbet ușor) Înțeleg din punct de vedere al unui spectator cât de strict sunt, cât de obositor este să lucrezi cu mine. Dacă eram altcineva și m-ai fi întrebat dacă vroiam să lucrez cu Gackt, cred că spuneam ”nuuuu~~~”

Î: Poți crede asta despre tine?

G: E dificil. Pentru că dacă am destulă iubire pentru, și decizi să mi te alături, gândindu-te ”Trebuie să fiu această persoană”, sunt tipul de persoană ce crede ”Trebuie să trec prin asta, cu siguranță o pot face”. Persoanele conectate la propria mea locație sunt cu toți astfel. Persoanele conectate cu gânduri pe jumătate în practică renunță și nu se mai întorc. Dacă nu vă înfruntați unul pe celălalt serios, doar îți vei răni partenerul. Dar dacă mă înfrunți serios, îmi voi risca viața. 2009 a fost a zecea aniversare a carierei mele solo, și de asemenea al zecelea an al celor care lucrează la Heisei Kamen Rider, așa că probabil aveau aceleași sentimente de a readuce acele sentimente împreună și să le clădească, și eu cu siguranță vreau ză lucrez acolo unde mi s-a spus ”trebuie să fi tu”.