Se afișează postările cu eticheta noua caledonie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta noua caledonie. Afișați toate postările

vineri, 27 octombrie 2017

Gackt blog – 10 martie 2017

Filme proaste care chiar mă enervează...(în stilul lui Mizuno Haruo)

Am plecat din Noua Caledonie fără incidente.
Când am privit în jos, contrastul vast verde și albastru era frumos.


Apoi, imediat am adormit.
Atunci, până să realizez, eram deja în Sydney.



Asta mi se întâmplă des.
Voi fi complet  inconștient de momentul când adorm
Și cât de mult am dormit.

Având un somn bun de o oră și jumătate,
Am stat pe o canapea într-o cafenea
Și am schimbat între muncă și Japonia.
Din moment ce nu era o diferență mare de timp, am putut lucra ușor.


Într-o clipită, era timpul pentru zborul spre KL.


Din moment ce eram complet treaz
Și nu aveam nici o carte cu mine,
M-am gândit ”Poate am să văd un film...”
Și am umblat cu telecomanda.
Majoritatea filmelor pe care le avea erau filme pe care le-am văzut deja.


Filmele recente sunt chiar plictisitoare.
Sunt doar câteva filme decente în acești câțiva ani.

În timp ce alegeam,
Am descoperit un film care mi-a cam trezit interesul.
Să mergem cu acesta.
Cam știu și distribuția.

Filmul începe.
Începe cu un plot pe care chiar nu îl înțeleg.
În orice caz, acțiunea progresează greu...

”Nu nu...
Cred că va deveni mai excitant cu siguranță de aici încolo...”

Răbdătorul de mine a îndurat cu răbdare.
Cu siguranță va deveni mai bun...am crezut.
Avea un aer ciudat, până la punctul în care nici nu știam
Măcar dacă protagonistul principal era bărbat sau femeie.



Tonul filmului este mai degrabă întunecat.

Am așteptat o asemănare cu X-men să apară.
Brusc, protagonistul principal începe să folosească puteri.

”Asta așteptam!
Și era, cum mă așteptam, că filmul va decurge astfel!”

Și cum mă așteptam, aveam sentimentul că ceva se va întâmpla.
A început încet, de aceea, de acum încolo va fi baa---m!!
Și am devenit destul de agitat, așteptându-mă să îmi arate o poveste uimitoare.

Apoi...
Fără a mai arăta ceva mai excitant decât asta
Genericul de final a început să apară...

”Cred că iți bați joc de mine!!
Un asemenea film nu ar trebui să fie difuzat pe un avion!”

Am țipat în inima mea, dar
Gentelmanul de mine a închis ușor ecranul.

Un oft exasperat rar văzut îmi scapă.
Cine naiba a ales acest film?
Serios, nici un film interesant nu a fost lansat recent.
Această față nemulțumită a mea...


Când am deschis fereastra,
Am început să văd Singapore
Și într-o clipită, am sosit în KL.


În mod normal, timpul petrecut zburând într-un avion
Este un timp de studiu semnificativ pentru mine.
Pot spune că în mare parte voi fi citind cărți de referință în engleză.

Să dorm ar fi pierdere de timp.
Probabil că este destinul de a fi sărac.
Recunosc că este destul de lacom că
Încă vreau să-mi măresc cunoștințele chiar și cu încă puțin.
Vorbesc câteva limbi, dar
Nu am învățat niciodată de fapt.

Doar citesc cărți astfel
Și le folosesc iar și iar și eventual devin capabil de a o vorbi.
Să înveți o limbă nu este atât de dificil pe cum crede toată lumea.
Este ca și flexibilitatea, doar continuă să o repeți
Și nu renunța.


Sosind la aeroport, m-am îndreptat direct
Spre restaurantul pe care prietenul meu m-a ajutat să-l deschid,
THE ROOF.

Astăzi am întâlnit colegi noi,
Conversația a înflorit,
Și încă o dată, am avut sentimentul că vom putea face ceva interesant.


Și fiica prietenul meu ni s-a alăturat la cină.
Acest copil este un altul drăguț.

”Hey, G! Pe la cât ajungi aici?”
A fost apelul pe care l-am primit brusc.
Și pronunția a fost complet pe o engleză americană fără accent.
Și ea învață la o școală locală internațională
Și începe să vorbească despre tot felul de lucruri fără frică.


Într-o altă zi, când această pereche de tată și fiică au mers la karaoke,
Clipul melodiei mele a început să cânte
Și în acel punct, m-a sunat,
Sunând destul de încântată.

Ne-am urcat pe acoperișul de la THE ROOF
Și am privit în jos la peisajul de noapte de la bar.


Sincer, acest acoperiș nu este grozav.
Imperfecțiunea sa e atât de rea că
Aș putea să oftez și să mă gândesc, ce păcat...

Dacă mi-ar fi dat această locație să o fac
Ar devenit destul de grozavă....cred,
Și mi-aș imagina tot felul de lucruri, dar
Presupun că KL este calm până la urmă,
Și în sfârșit, cumva, un eu calm va sta aici.

Mâine iar mă voi muta în altă țară.
Chiar în timp ce mă întrebam dacă pot dormi în seara aceasta,
Am continuat să îmi petrec timpul cu prietenii mei.

După asta, au venit prieteni și la mine acasă
Și, până la urmă, s-a făcut 4 dimineața.

Se pare că zilele fără somn vor continua iar.
Ah...somnoros!

luni, 23 octombrie 2017

Gackt blog – 9 martie 2017

Povești din Noua Caledonie ”Conte, ediție extra”

În curând îmi voi lua la revedere de la Noua Caledonie.
Mi-am terminat antrenamentul înainte de a pleca.
Dar asta fiind spusă, plec doar la 5 dimineața.


Voi reuși să stau treaz până atunci...
Nu am deloc încredere în asta.

Am ieșit pe terasă fără haine.
Afară, soarele a apus seara,
Creând o frumoasă lume de noapte.



Am simțit că ar fi de înțeles pentru mine să fiu afară pe terasă gol, dar
Dacă făceam și poze acolo,
Cu siguranță voi arăta ca un bărbat ciudat.
Un bărbat care își face poze în timp ce e gol...



Mai mult de jumătate din jucătorii japonezi
Au plecat acasă în ziua de dinainte.
Și în seara aceasta, de asemenea,
Jucătorii rămași vor pleca acasă.

Eu sunt singurul
Care trebuie să stea până dimineață pentru că merg în KL.

Am luat un ultim ceai
Cu maestrul Igu Igu pe terasă.
Poate din cauză că am fost constant împreună în ultimele zile
M-am simțit trist în a-mi lua rămas bun de la el.



Nu am spus nimic o perioadă de timp, dar
Chelnerița a rupt tăcerea.

Atât eu cât și Igu Igu,
Am comandat împreună 4 cappuccino
Care au fost atunci puse pe masă.



”Cine le bea? Și mai mult, sunt 4!”

Ultimul moment când am fost impresionat de bunătatea lui Igu Igu.
Și astfel, mi-am luat rămas bun de la jucătorii japonezi
Și m-am întors în camera mea.


M-am gândit să mă uit la un film de atunci încolo, dar
În timp ce mi-am aranjat încet lucrurile,
Într-o clipită, era 5 dimineață...

Oh nu, oh nu...m-am gândit, în timp ce coboram în hol.
Desigur, nu era nici o omisiune la aranjamentul pentru limuzină spre aeroport.
Cu o zi înainte, mi-au trimis o scrisoare ce îmi confirma limuzina în camera mea.

”Te vom conduce la aeroport.”

Și...

Deci, am predat camera la recepție, și apoi am întrebat despre.

”Oricum, mă întreb unde este limuzina pentru aeroport?”

Singurul staff de la hotel de la recepție
S-a uitat la mine cu o expresie ciudată ce spunea ”???”.
Presimt ceva rău...

I-am spus staff-ului că aveam o scrisoare de confirmare
De la hotel despre închirierea limuzinei pe care am făcut-o ieri.

Din nou, reacția ”?????”.

M-am enervat puțin, așa că i-am spus gentil
”Nu ai să verifici cu managerul general?”

”Înțeles....”
A spus într-o engleză greoaie, și părând nesigur, dar
În orice caz, eu, care m-am oprit din a mă enerva acum mult timp,
Am așteptat la intrare cu o atitudine de gentelman.

Apoi, 20 de minute...
Am crezut că mașina vine, dar
Staff-ul de la recepție
Nu îmi dădea absolut nici un semn că ar vrea să-mi spună ceva.

Am confirmat iar.

”Hey, ai verificat cu managerul general?
Aștept de 20 de minute?”
Am spus, și

”Este în ordine.
Din moment ce am trimis deja un email la managerul general,
Presupun că va răspunde când se trezește”
A răspuns fără nici o expresie.

”...Când spui ”când se trezește”, la cât înseamnă asta?
Înțelegi că probabil voi întârzia la aeroport dacă mașina pe care am închiriat-o nu vine?
Asta fiind spusă, în primul rând, voi ajunge oare la ora asta acum?”
Am spus pe un ton mai puternic.
Atunci,

”Uh....uh...
Dacă mai așteptați încă puțin...”

”De asta îți spun că nu mai pot aștepta mai mult de atât?
Nu simți nici o anxietate sau un simț de pericol
Considerând că este aproape timpul ca avionul meu să plece?
De exemplu, nu ai putea în schimb să chemi un taxi?”

Și la asta, a răspuns cu o față goală.
”Atunci, ar trebui să chem un taxi?”

”Nu este ”ar trebui să chemi un taxi?” ci să chemi un taxi!! Mai repede!
Ți-am spus că nu voi ajunge la timp, nu?
Înțelegi ce îți spun?”

La asta, el mi-a spus
”În orice caz,
Nu știu dacă veți ajunge la timp, dar
Voi chema un taxi imediat...”

Așa cum era de așteptat, m-am enervat la asta.

”Hey!!!
Nu fă greșeala ta să sune de parcă este vina mea!”

Atunci, la 15 minute după asta, taxiul a venit.
Am cam zburat pe șosea până la aerport, dar
Sincer, încă nu este definit dacă voi ajunge sau nu la timp.


Apoi, când am sosit la aeroport și am scos cardul meu de credit
Mi s-a spus că nu pot folosi un card.

”Hey hey hey hey hey...”

Ce naiba! Felul în care acest capitol extra se petrece...
M-am gândit la ce să fac.

Atunci, i-am arătat șoferului
Valuta străină pe care o aveam în portofel.

”Valoarea acestor bani este mai mare, așadar
Nu crezi că va fi special să iei asta în schimb?
Cred că va fi cu mult mai valoros
Dacă iei această valută străină aici și o schimbi,
Decât să te întorci la hotel astfel, dar ce spui?”

Am spus, și el a acceptat valuta străină cu o față plină de zâmbete.

E bine!!! Am făcut o poziție de victorie în mintea mea
Și am fugit la biroul de check-in.
Și, exact la timp!!


Cumva, am terminat verificarea ușor.
Oricum, ce naiba a fost cu staff-ul de la hotel de mai înainte...


Serios, am dat peste un plot ciudat pe care nu prea îl înțeleg în acest capitol extra.
Ei bine, presupun că a fost un lucru bun că am ajuns la avion la timp...


Privind înapoi,
E ca o poveste lungă
De pe când maestrul Igu Igu și cele 4 cappuccino ale lui au apărut.

Gackt blog – 8 martie 2017

Povești din Noua Caledonie ”Prieteni dragi”

Astăzi, pentru a sărbători ultima zi a tuturor în Noua Caledonie,
Ne-am adunat la cafenea după amează și ne-am pregătit pentru eveniment.


M-am îndreptat spre cafenea puțin mai târziu din cauza antrenamentului
Și prietenii mei erau deja amețiți și pregătiți.


Pentru a sărbători ziua lui Takumi,
Am pregătit o surpriză,
Și după ce s-a terminat cu bine,
Ne-am îndreptat spre oraș.


Chiar și așa, nu este nimic în oraș.
Am crezut că era un oraș de turism, dar
Hotelurile de lângă mare operează pe cont propriu
Fără vreo funcție de turism oferită de țară.

Ei bine, nu este pentru a spune că nu pot face asta, dar
Chiar dacă prețurile sunt așa mari,
Economia nu se mișcă, presupun...că este de îngrijorat.


Pe drumul spre oraș,
Marea este aliniată cu iahturi și bărci, dar
Presupun că sunt doar ancorate aici
De cei bogați din lume.
Nu sunt deținute de localii care locuiesc aici.


Am sosit în parc și ne-am plimbat prin jur.
Absolut nimic.
Doar cu localii, care au terminat lucrul, așteptând pentru autobuze,
Nu prea sunt turiști plimbându-se prin ora.
Îți dă impresia de un oraș părăsit.

Ne-am gândit să mergem la o cafenea, și ne-am uitat în diverse locuri, dar
Nu era nici o cafenea de găsit.

Și atunci, în timp ce mergeam pe o alee lăturalnică,
Am găsit o clădire drăguță abandonată și am decis să facem poze acolo.


Am stat cu Takumi și am făcut o poză cu aceeași poziție
Apoi maestrul poker Igu Igu și câștigătorul de această dată, Shiga-chan
Au încercat să facă o poză în același fel.


Dintr-un anumit motiv...este amuzant...

Chiar și când am făcut o poză cu toți bărbații stând jos,
Dintr-un anumit motiv, doar Igu Igu pare gay...
Mă întreb dacă creează un nou personaj...


Ei atunci...
Într-un oraș fără nimic,
Încă sunt multe cu care să te joc, așa cum este.
În timp ce facem astfel de poze
Este în ordine atât timp cât ne creăm propria nostră joacă.

După ce am mai mers ceva, un vas de linie era ancorat înaintea noastră.
Când ne-am apropiat să ne uităm, este mai degrabă mare.
Din moment ce urăsc bărcile, nu simt nici un farmec, absolut deloc.


Presupun că sunt multe persoane în lume
Cărora le plac astfel de lucruri.
Să mergi într-o călătorie pentru câteva luni pe mare...

Doar să fiu eu pe mare
Probabil îmi va cauza chelirea în mijlocul călătoriei.
Va trebui să-mi schimb numele din Gakuto în Tsurutto.

Și astfel,
Cafenelele au fost în cele din urmă închise peste tot
Și am decis să ne îndreptăm spre un restaurant.

Presupun că faptul că toate cafenelele sunt închise seara
Înseamnă a spune că nu există nici o motivație.
Este din cauză că nu au obiceiul de a se relaxa într-o cafenea.

Se pare că este o lege în Noua Caledonie
Care îți interzice să lucrezi pentru mai mult de 8 ore, dar
Chiar și așa, își țin deschise magazinele prea puțin timp.
Doar MacDonald este deschis.
Își au prioritățile puse greșit.

Turiștii devin din ce în ce mai puțin comuni.
Dacă economia se învârte în jurul unei destinații turistice
Cred că este mai mult din ceea ce ar trebui să facă.

Am sosit la restaurantul care îmi place
Și am decis să mânânc friptură.
Vita în Noua Caledonie este ieftină, dar
Simt că carnea slabă este destul de delicioasă.



Am fost cel mai șocat când
Am avut o astfel de carne slabă, de acest calibru, de data aceasta.
Am simțit că era o carne slabă de o calitate destul de bună.

Chiar dacă fibrele sunt bune,
Gustul nu este simplu deloc.
Referitor la corp, carnea slabă este cu siguranță încă mai bună.


Carnea din Japonia, care are prea multă marmorare,
Este prea puternică cu grăsimea, și gustul este bun, referitor la corp, daar
Trebuie să reduci numărul de consumare,
Sau altfel, îți vei distruge corpul.

În timp ce așteptam un taxi
Am stat pe o bancă de-a lungul coastei și ne-am uitat la mare.


Igu Igu și Takumi au sărit
Și au scris sentimentele mele
Pe amintirile din Noua Caledonie.


Da, cel mai bun!

Vârstele noastre sunt diferite, dar
Amândoi sunt prietenii mei dragi.

Nu pot uita ce a spus Igu Igu la sfârșit.

”Waka! Tocmai acum...spatele meu a pocnit!!
Cu siguranță e de la asta!!”

Capitolul final al poveștilor din Noua Caledonie a sosit în siguranță.
Mm, final fericit, final fericit...