Gackt blog – 13 martie 2017

”O zi grozavă într-o mașină grozavă”

Când am ajuns acasă ieri, era în jur de ora 7 dimineața.

Astăzi m-am trezit după amează și am început puțin încet.

Mi-am făcut antrenamentul ca să mă trezesc.

Poate din cauză că am fost pe mare am sentimentul că sunt mai degrabă bronzat.

Presupun că e din cauză că am stat ceva timp pe plajă.

Am făcut repede un duș.

Am observat că corpul meu a devenit ceva mai mare.

Impresia siluetei mele este mai degrabă diferită.

Oricum, din moment ce brațele mele nu devin mai mari prin antrenament

Par că am o construcție mai slabă decât este de fapt când port haine.

In loc de silueta fermă pe care o am când port haine,

”Dacă sunt nud, ar fi grozav...”

E mai preferabil pentru mine.

După ce iau ceaiul cu partenerul meu în sufragerie,

Am condus imediat.

Mașina pe care am cumpărat-o acum câteva zile a sosit în cele din urmă.

În acest oraș, să conduci într-o asemenea mașină

Este mai ușor decât să conduci o mașină sport.

În timp ce cânta muzica, am condus cu prietenii mei.

Acesta este pur și simplu pentru mine.

Am avut cel mai grozav timp petrecut.

Și astfel, ne-am îndreptat spre un mall pe jos.

O altă binecuvântare este să pot merge

Într-un astfel de mall fără nici o grijă în lume.

Mergeam înăuntru când am găsit

Un carusel pus forțat în clădire

Pentru un motiv necunoscut.

Astfel de lucruri pot fi găsite și peste hotare...

Mă prefac că nu l-am văzut.

După ce am mai mers o perioadă,

Am descoperit o mulțime de oameni în fața unui magazin.

Am privit la magazin din mulțume,

Întrebându-mă dacă era ceva diferit acolo.

Este doar un magazin de electronice care nu pare să aibă caracteristici speciale.

”De ce sunt atât de multe persoane aici...?”

M-am gândit, și am urmat privirile lor către televizor.

”Este asta era Showa!!”

Am exclamat involuntar.

În orice caz, filipinilor le place basketball-ul.

Și, iubesc boxul.

Când Manny Pacquiao are un meci,

Chiar și regiunile care au conflicte interne

Vor avea o înțelegere de a opri focul

Și promit să nu se atace una pe cealaltă.

Boxul aduce pace. Este un lucru minunat.

Și,

Acel boxer Manny Pacquiao

Și-a creat propria echipă

Și ei iubesc basketball-ul atât de mult și vor să se alăture acelei echipe ca atleți

Astfel încât toți copii de pretutindeni

Întotdeauna joacă basketball.

Se face noapte

Și am decis să mergem pentru cină la un restaurant japonez deținut de un prieten.

În timp ce am făcut tărăboi și am vorbit despre tot felul de afacerim

S-a întunecat și mai tare.

Când am privit afară, ploua foarte tare.

Iubesc ploaia.

Am condus pe ploaie.

În orice caz, este grozav.

Să conduci noaptea este plăcut.

În special, să conduci încet pe o asemenea ploaie în timp ce asculți muzică,

Este un sentiment plăcut.

Atunci,

Am mers la o casă de poker unde s-au adunat prietenii mei locali

Și am jucat poker cu persoanele pe care le știam.

A fost o zi foarte relaxantă.

Oricum, profesioniști locali sunt incredibil de puternici.

Dacă le-aș putea fura tehnicile...

Gackt blog – 12 martie 2017

Prețul este prea mare

De dimineață, mi-am terminat antrenamentul,

M-am pregătit repede să ies, și m-am îndreptat spre plajă.

Astăzi ar fi trebuit să merg și să arunc o privire la pământul ce îl vom cumpăra,

Dar din moment ce a tot plouat zilele astea, mi s-a spus că nu pot merge acolo, dar...

Când am mers să aruncăm o privire, vremea era incredibilă,

Și partenerul meu local a spus cu șoc

”Printre noi, un bărbat care aduce soarele a sosit!”

Când am privit înapoi, toți erau cu mâinile în sus, deci era o glumă.

După ce am cumpărat băuturi, ne-am îndreptat spre mare.

Recent, chiar îmi place Suburban-ul pe care l-am cumpărat aici.

Îndreptându-ne spre mare, vântul se simțea bine ca de obicei.

Am mers cu o barcă și după 20 de minute, am ajuns la destinație.

Apa era inevitabil de curată.

Imediat am mers pe insulă pentru a arunca o privire.

Când privesc marea

Pot vedea clar peștii înotând.

Și plaja era largă și avea un sentiment plăcut.

Dacă este așa, cred că vom putea construi o clădire bună.

Am și un sentiment plăcut când privesc la asta de departe.

Nu cred că va mai apărea ceva mai bun decât asta.

Oare să o cumpărăm...

Și astfel, ne-am întors de pe mare și am mers să mâncăm.

Nu îmi place puiul. Urăsc textura cărnii și mirosul, dar puiul nativ de aici este uimitor de delicios.

Nu am mai mâncat un asemenea pui niciodată nici măcăr în Japonia.

Oare cum l-au făcut astfel...

Am să încerc să aflu despre asta data viitoare.

Mânânc în jur de 10 din puiul pe care îl urăsc de fiecare dată când vin aici.

În primul rând, nu am mai mâncat niciodată atât de mult...

Datorită faptului a cât de delicios era, și partenerii mei, au mâncat fioros de la început la sfârșit.

O asemenea calitate există doar în asemenea locuri până la urmă.

Recent, lucruri cu etichete ca

”Produs natural” și ”fără aditivi, fără coloranți artificiali” au fost în cele din urmă

Distribuite în jurul lumii, dar dacă mă întrebați pe mine,

Devine o întrebare ”Dacă acesta este cazul, ce fel de lucruri periculoase am mâncat până acum?”

La prima privire, pare ca un semn cu mâncare delicioasă

Dar când te uiți mai atent, este doar un sentiment de descomfort.

”Făcut din fructe reale”

Nu te întrebi, atunci, ce este în sucurile normale?

Global, o parte se îndreaptă în direcția corectă, spre care ar trebui să mergem, dar

Prețul de pe piață pentru lucrurile ca legumele organice este atât de mare,

Încât nu poate ajunge pentru consumatorii generali.

Cu alte cuvinte, de dragul de a fi ieftin, pentru producția în masă,

Producerea selectivă este făcută iar și iar, și creșterea este promovată cu fertilizatori chimici sintetici.

Și ca rezultat, într-adevăr putem produce cantități mari ieftine

Și astfel devenim capabili de a oferi.

Totuși,

Prețul la acesta este că, dacă comparăm valoare nutrițională a acestor produse

Cu ceea a fructelor și legumelor originale de acum mult timp,

Cel mai rău ar fi că valoarea nutrițională să scadă doar cu 0,5% din valoarea originală.

Cu alte cuvinte, nu este nici o diferență în a mânca aia și a mânca resturi.

Asta a devenit prețul pe care societatea modernă o plătește.

Imunitatea lor scade, duce la apariția a tot feluri de alergii.

Chiar acum, bolile sunt răspândite că nu este posibil să ai o moarte naturală.

Oare cât de mult plătim pentru acest preț mai târziu?

Va deveni ceva pentru care vom tot plăti?

Oare copii viitorului vor fi bine?

Gackt blog – 11 martie 2017

O rugăciune mută, 6 ani de atunci

Fără a dormi prea mult,

M-am pregătit să ies.

Între, am făcut flotări ici și colo

Și cu asta, antrenamentul pentru astăzi s-a terminat.

Am dormit 2 ore.

Între aceste 2 zile,

Am petrecut peste 30 de ore zburând cu avionul.

Am început să cred că nu este atât de rău

Să petreci timpul pe avion astăzi.

Voi putea să mă concentrez și să mă gândesc la multe lucruri.

Am putut să rezum o varietate de noi idei de afaceri,

Să aranjez melodii, și să scriu versuri

Pentru că m-am putut concentra.

Aeroportul din KL

Nu are fărâma de tensiune

Pe care media din Japonia o tot raportează.

Este, ca de obicei, pașnic.

Este comun pentru media să exagereze

Și să scrie despre lucruri care nu se întâmplă ca fiind ceva interesant.

Pentru că, dacă nu fac asta, nu ar fi știri.

Desigur, nu este așa pentru orice.

Totuși, deseori deviază de la circumstanțele actuale.

Sunt mulți turiști în aeroport

Și a fost și un rând lung la imigrări.

Am trecut repede pe la imigrările VIP și m-am îndreptat spre avion.

Am mers la zona de îmbarcare fără timp ca să cumpăr măcar suveniruri, dar

A fost brusc schimbată, și noua zonă de îmbarcare era la celălalt capăt.

Am fost nevoit să merg de la un capăt la celălalt.

Abia am ajuns la timp pentru îmbarcare.

Eram ultimul pasager.

Am plecat de la aeroportul din KL.

Peisajul de jos a devenit ceva ce sunt obișnuit să privesc.

De data aceasta, în avion,

Mi-am amintit de dezastrul din 2011.

Și în timpul acelei perioade,

Timp de o lună după dezastru, nu prea am dormit mult

Și am lucrat împreună cu prietenii din diferite regiuni pentru a aduna împreună

Apă, haine, prosoape, mâncare, baterii, materiale, benzină...

Fiecare și fiecare fel de necesitate,

Și apoi am muncit în a umple camioanele cu ele

Și am căutat și mai multe necesități,

Repetând asta iar și iar.

Pur și simplu, pentru că sunt persoane care ne așteaptă datorită dezastrului,

Toți lucrau în același timp pe atunci.

Nici unul nu a spus un cuvânt de plângere.

Îmi amintesc părerile ca fiind complet împărțite în birou.

Dacă jumătate dintre executivi făceau munca de voluntariat care ieșea în evidență

Ca a strânge acele materiale și a le livra către zonele distruse,

Ei ar fi spus ”Vom fi nenecesar înfrânți de diferite căi de mass media!”

Au spus chiar și

”Pur și simplu să livrezi este de ajuns!

Și alți artiști și talente fac asta”

Până în acel punct.

M-am opus direct acelei păreri.

Într-adevăr, cu o anumită logică, asta ar putea fi corect.

La câteva luni după ce activitățile de voluntariat au avut loc,

O parte din căile media fără inimă spuneau lucruri nefondate ca

”GACKT exploatează fondurile de donații!”

Spunând că era ipocrizie și alte chestii.

Totuși,

Jumătate din oamenii din companie pe atunci

Mi-au susținut părerea.

”Ca și japonez, asemeni lor, să facem ceea ce putem.

Sunt oameni ce au necazuri în zonele distruse, ce ne așteaptă.”

Din cauza acestui lucru,

Biroul a fost complet împărțit în două

Și în cele din urmă, a devenit de asemenea lucrul

Care a contribuit la decizia mea de a pleca mai târziu de la acel birou.

Imediat după acel dezastru,

Chiar să și aranjezi un camion să trimită lucrurile

Nu a mers așa cum așteptam.

Din cauză că nu puteam vedea situația din zonele distruse,

Zvonuri de contaminare radioactivă circulau

Și astfel am fost respinși de companiile de livrare de oriunde,

Devenind inacapabili să trimitem camioane la zonele de dezastru.

În cele din urmă,

Prietenii care aveau camioane mari

Pe care în mod normal le foloseau pentru concertele mele

M-au ajutat imediat.

”Să facem asta”

Cât de mult o asemenea propoziție simplă mi-a salvat spiritul.

Prietenii mei au livrat bunurile la zonele afectate

Și mi-au arătat situația curentă.

În multe din pozele pe care ei le-au făcut

Încă erau corpuri lăsate singure pe drumuri.

Când am făcut un apel la întreaga țară pentru donații,

Mulți prieteni s-au alăturat ca și voluntari.

Doresc să le mulțumesc din adâncul inimii mele.

Vă mulțumesc.

”Ceea ce Waka a făcut atunci nu a fost greșit”

Cu ceea ce mi-a spus partenerul

Încă mă salvează și în ziua de astăzi.

Pot vedea peisajul de oraș din Manila.

Este și din cauză că sunt încă viu, de pot fi impresionat de acest peisaj de noapte.

Multe persoane au fost rănite de acel dezastru.

Sincer sper că se vor putea vindeca, chiar și puțin, de rana din inimile lor.

Să ne rugăm.

Și, să nu uităm niciodată.

Ce s-a întâmplat atunci.

Încă nu s-a terminat

Gackt blog – 10 martie 2017

Filme proaste care chiar mă enervează...(în stilul lui Mizuno Haruo)

Am plecat din Noua Caledonie fără incidente.

Când am privit în jos, contrastul vast verde și albastru era frumos.

Apoi, imediat am adormit.

Atunci, până să realizez, eram deja în Sydney.

Asta mi se întâmplă des.

Voi fi complet  inconștient de momentul când adorm

Și cât de mult am dormit.

Având un somn bun de o oră și jumătate,

Am stat pe o canapea într-o cafenea

Și am schimbat între muncă și Japonia.

Din moment ce nu era o diferență mare de timp, am putut lucra ușor.

Într-o clipită, era timpul pentru zborul spre KL.

Din moment ce eram complet treaz

Și nu aveam nici o carte cu mine,

M-am gândit ”Poate am să văd un film...”

Și am umblat cu telecomanda.

Majoritatea filmelor pe care le avea erau filme pe care le-am văzut deja.

Filmele recente sunt chiar plictisitoare.

Sunt doar câteva filme decente în acești câțiva ani.

În timp ce alegeam,

Am descoperit un film care mi-a cam trezit interesul.

Să mergem cu acesta.

Cam știu și distribuția.

Filmul începe.

Începe cu un plot pe care chiar nu îl înțeleg.

În orice caz, acțiunea progresează greu...

”Nu nu...

Cred că va deveni mai excitant cu siguranță de aici încolo...”

Răbdătorul de mine a îndurat cu răbdare.

Cu siguranță va deveni mai bun...am crezut.

Avea un aer ciudat, până la punctul în care nici nu știam

Măcar dacă protagonistul principal era bărbat sau femeie.

Tonul filmului este mai degrabă întunecat.

Am așteptat o asemănare cu X-men să apară.

Brusc, protagonistul principal începe să folosească puteri.

”Asta așteptam!

Și era, cum mă așteptam, că filmul va decurge astfel!”

Și cum mă așteptam, aveam sentimentul că ceva se va întâmpla.

A început încet, de aceea, de acum încolo va fi baa---m!!

Și am devenit destul de agitat, așteptându-mă să îmi arate o poveste uimitoare.

Apoi...

Fără a mai arăta ceva mai excitant decât asta

Genericul de final a început să apară...

”Cred că iți bați joc de mine!!

Un asemenea film nu ar trebui să fie difuzat pe un avion!”

Am țipat în inima mea, dar

Gentelmanul de mine a închis ușor ecranul.

Un oft exasperat rar văzut îmi scapă.

Cine naiba a ales acest film?

Serios, nici un film interesant nu a fost lansat recent.

Această față nemulțumită a mea...

Când am deschis fereastra,

Am început să văd Singapore

Și într-o clipită, am sosit în KL.

În mod normal, timpul petrecut zburând într-un avion

Este un timp de studiu semnificativ pentru mine.

Pot spune că în mare parte voi fi citind cărți de referință în engleză.

Să dorm ar fi pierdere de timp.

Probabil că este destinul de a fi sărac.

Recunosc că este destul de lacom că

Încă vreau să-mi măresc cunoștințele chiar și cu încă puțin.

Vorbesc câteva limbi, dar

Nu am învățat niciodată de fapt.

Doar citesc cărți astfel

Și le folosesc iar și iar și eventual devin capabil de a o vorbi.

Să înveți o limbă nu este atât de dificil pe cum crede toată lumea.

Este ca și flexibilitatea, doar continuă să o repeți

Și nu renunța.

Sosind la aeroport, m-am îndreptat direct

Spre restaurantul pe care prietenul meu m-a ajutat să-l deschid,

THE ROOF.

Astăzi am întâlnit colegi noi,

Conversația a înflorit,

Și încă o dată, am avut sentimentul că vom putea face ceva interesant.

Și fiica prietenul meu ni s-a alăturat la cină.

Acest copil este un altul drăguț.

”Hey, G! Pe la cât ajungi aici?”

A fost apelul pe care l-am primit brusc.

Și pronunția a fost complet pe o engleză americană fără accent.

Și ea învață la o școală locală internațională

Și începe să vorbească despre tot felul de lucruri fără frică.

Într-o altă zi, când această pereche de tată și fiică au mers la karaoke,

Clipul melodiei mele a început să cânte

Și în acel punct, m-a sunat,

Sunând destul de încântată.

Ne-am urcat pe acoperișul de la THE ROOF

Și am privit în jos la peisajul de noapte de la bar.

Sincer, acest acoperiș nu este grozav.

Imperfecțiunea sa e atât de rea că

Aș putea să oftez și să mă gândesc, ce păcat...

Dacă mi-ar fi dat această locație să o fac

Ar devenit destul de grozavă....cred,

Și mi-aș imagina tot felul de lucruri, dar

Presupun că KL este calm până la urmă,

Și în sfârșit, cumva, un eu calm va sta aici.

Mâine iar mă voi muta în altă țară.

Chiar în timp ce mă întrebam dacă pot dormi în seara aceasta,

Am continuat să îmi petrec timpul cu prietenii mei.

După asta, au venit prieteni și la mine acasă

Și, până la urmă, s-a făcut 4 dimineața.

Se pare că zilele fără somn vor continua iar.

Ah...somnoros!