Se afișează postările cu eticheta plaja. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta plaja. Afișați toate postările

vineri, 5 ianuarie 2018

Gackt blog – 25 aprilie 2017

Astăzi, acum 18 ani

Astăzi, m-am trezit relaxat și simțindu-mă grozav.
Nu este deloc muncă programată.

Este prima dată când am liber în Japonia după mult timp.
Pentru a mă bucura complet de ultima mea zi din Okinawa,
Și pentru a sărbători aniversarea zilei de astăzi,
Am decis să merg la mare.

De dimineață, m-am antrenat în ritmul meu.


Astăzi, am lăsat ritmul meu și am dedicat atât timp cât aveam nevoie.



După ce mi-am schimbat hainele, am luat ceaiul la cafeneaua hotelului
În timp ce așteptam ca să sosească prietenii mei.


Când prietenii mei s-au adunat, am pornit pe autostradă.
În timp ce am fost în mașină timp de 2 ore, m-am gândit la trecutul meu.


Astăzi, acum 18 ani,
Este ziua de a comemora când am trecut de la trupă la reînvierea mea solo...
Asta fiind spusă,
Încă îmi pot aduce aminte clar
Anul îngrozitor cu schimbări și răsturnări de situație
Prin care a trebuit să trec pentru a ajunge în aceea zi
Și până în ziua când turneul național începe.

Nu,
A fost un flux constant de urcări și coborâri și până astăzi.
Viața mea este de obicei furtunoasă.


Multe lucruri mi-au revenit în minte.
Membrii trupei Malice Mizer, și ziua când
Președinta de atunci a declarat brusc
”Malice Mizer se va despărți”
Fără alte discuții sau avertizări.
Sfârșitul acelei întâlniri a fost aproape ca o luptă.


Imediat după asta,
Am călătorit prin America cu You și alți prieteni din copilărie
Și am început de asemenea să înregistrez un album.

Președintele și noua companie alături de care am început cu încredere
A ajuns de asemenea să fie orbiți de bani, și a luat-o pe calea greșită.

După ce Vanilla a fost lansată,
Am participat la o tabără de antrenament de 8 luni în Okinawa și am creat un album,
Și de asemenea m-am pregătit și fortificat pentru conceptul de live.


În jur de jumătate de an din această tabără de antrenament în Okinawa,
Inimile membrilor frânți au fost vindecate
În timp ce, melodie cu melodie, am împărțit bucuria de a crea muzică.

Mi-am odihnit capul pe pietre
Și am reorganizat amintirile ce reveneau la suprafață.


Acum, nu sunt interesat de
Cine a avut dreptate sau cine a greșit.
Sunt plin de sentimente de recunoștință
Pentru a fi capabil să fug tot drumul până în acest punct din timp astfel
Și pentru toți fanii care au sprijinit un asemenea eu.

Cu multă recunoștință, mulțumesc.


În ciuda faptului că sunt o persoană atât de excentrică,
Sunt recunoscător din adâncul inimii mele pentru toți cei care au continuat să creadă în mine
Și m-au încurajat iar și iar.
Am reușit cumva să fug aici...

Coincidență,
Mare parte din filmarea pentru acest film, Karanukan, a avut loc
În jurul zonei unde mi-am făcut tabăra de antrenament.



Am avut un sentiment destul de ciudat în timpul perioadei de filmare.

E ca și cum multe lucruri s-au întâmplat când am privit în urmă la acești 10 ani plus.
Și multe locații de filmare
Au fost, coincidență, locuri pe care deseori le-am vizitat în timpul tabărei de antrenament.


De data aceasta,
Am venit aici iar pentru a-mi căuta urmele.
Am fugit deseori tot drumul până aici.

Mi-am frânt corpul de nenumărate ori.
Chiar și așa,
Mi-am spus de nenumărate pri în acești 10 ani plus
Că trupul uman este capabil de a rezista la mai mult.

Am adunat cu disperare o nouă echipă în acești 10 ani plus.
Nici numărul de persoane care au plecat nu e mic.
Au fost și prieteni care au murit brusc fără a spune nimic,

Chiar și așa,
În încercarea de a oferi cele mai bune creații,
Și încercarea de a forma viziunea lumii acestui GACKT unic,
Mi-am făcut mulți prieteni care au fugit împreună cu mine și mi-am ținut picioarele pe pământ.

În timp ce îmi origanizam tot felul de gânduri în minte,
M-am oprit pe lângă plaja Sesoko pentru prima dată după mult timp
Înainte de a mă întoarce în Naha.


În timp ce mă uitam la această mare,
Mi-am amintit când mă înecam, și plutisem pe mare timp de 7 ore
Pe când eram în tabăra de antrenament.

”Chiar ai trăit bine...”

Chiar și acum, când îmi amintesc aceea perioadă, un fior îmi trece pe șira spinării.
Ai trăit bine...
Chiar ai trăit bine...

Imediat după acel încident,
Mi-am spus deseori că este un motiv pentru care încă trăiesc
Și asta m-a ajutat să supraviețuiesc în perioadele dureroase.

Nu este că a fost ceva foarte semnificativ,
Ci pur și simplu i-am oferit o semnificație puternică
Și astfel am trăit până acum fără a renunța.

Chiar și pentru un astfel de eu, înainte de a realiza, am făcut 43.
Am să dau tot ce am pentru încă puțin.
Voi merge la viteză mare spre oricare punct pot ajunge.

Ei bine...
Să ne întoarcem în Naha.

vineri, 27 octombrie 2017

Gackt blog – 12 martie 2017

Prețul este prea mare

De dimineață, mi-am terminat antrenamentul,
M-am pregătit repede să ies, și m-am îndreptat spre plajă.


Astăzi ar fi trebuit să merg și să arunc o privire la pământul ce îl vom cumpăra,
Dar din moment ce a tot plouat zilele astea, mi s-a spus că nu pot merge acolo, dar...


Când am mers să aruncăm o privire, vremea era incredibilă,
Și partenerul meu local a spus cu șoc
”Printre noi, un bărbat care aduce soarele a sosit!”

Când am privit înapoi, toți erau cu mâinile în sus, deci era o glumă.

După ce am cumpărat băuturi, ne-am îndreptat spre mare.
Recent, chiar îmi place Suburban-ul pe care l-am cumpărat aici.


Îndreptându-ne spre mare, vântul se simțea bine ca de obicei.
Am mers cu o barcă și după 20 de minute, am ajuns la destinație.
Apa era inevitabil de curată.
Imediat am mers pe insulă pentru a arunca o privire.



Când privesc marea
Pot vedea clar peștii înotând.



Și plaja era largă și avea un sentiment plăcut.
Dacă este așa, cred că vom putea construi o clădire bună.



Am și un sentiment plăcut când privesc la asta de departe.
Nu cred că va mai apărea ceva mai bun decât asta.

Oare să o cumpărăm...


Și astfel, ne-am întors de pe mare și am mers să mâncăm.
Nu îmi place puiul. Urăsc textura cărnii și mirosul, dar puiul nativ de aici este uimitor de delicios.
Nu am mai mâncat un asemenea pui niciodată nici măcăr în Japonia.
Oare cum l-au făcut astfel...


Am să încerc să aflu despre asta data viitoare.

Mânânc în jur de 10 din puiul pe care îl urăsc de fiecare dată când vin aici.
În primul rând, nu am mai mâncat niciodată atât de mult...

Datorită faptului a cât de delicios era, și partenerii mei, au mâncat fioros de la început la sfârșit.



O asemenea calitate există doar în asemenea locuri până la urmă.

Recent, lucruri cu etichete ca
”Produs natural” și ”fără aditivi, fără coloranți artificiali” au fost în cele din urmă
Distribuite în jurul lumii, dar dacă mă întrebați pe mine,
Devine o întrebare ”Dacă acesta este cazul, ce fel de lucruri periculoase am mâncat până acum?”


La prima privire, pare ca un semn cu mâncare delicioasă
Dar când te uiți mai atent, este doar un sentiment de descomfort.
”Făcut din fructe reale”
Nu te întrebi, atunci, ce este în sucurile normale?

Global, o parte se îndreaptă în direcția corectă, spre care ar trebui să mergem, dar
Prețul de pe piață pentru lucrurile ca legumele organice este atât de mare,
Încât nu poate ajunge pentru consumatorii generali.
Cu alte cuvinte, de dragul de a fi ieftin, pentru producția în masă,
Producerea selectivă este făcută iar și iar, și creșterea este promovată cu fertilizatori chimici sintetici.
Și ca rezultat, într-adevăr putem produce cantități mari ieftine
Și astfel devenim capabili de a oferi.

Totuși,
Prețul la acesta este că, dacă comparăm valoare nutrițională a acestor produse
Cu ceea a fructelor și legumelor originale de acum mult timp,
Cel mai rău ar fi că valoarea nutrițională să scadă doar cu 0,5% din valoarea originală.
Cu alte cuvinte, nu este nici o diferență în a mânca aia și a mânca resturi.
Asta a devenit prețul pe care societatea modernă o plătește.
Imunitatea lor scade, duce la apariția a tot feluri de alergii.
Chiar acum, bolile sunt răspândite că nu este posibil să ai o moarte naturală.

Oare cât de mult plătim pentru acest preț mai târziu?
Va deveni ceva pentru care vom tot plăti?

Oare copii viitorului vor fi bine?

luni, 23 octombrie 2017

Gackt blog – 6 martie 2017

Povești din Noua Caledonie ”Vacanță pentru inimă”

M-am trezit cu antrenamentul de dimineață.
Nu contează unde sunt, diminețile mele încep astfel.



Corpul meu arată destul de bine.
Ceea ce mă suprinde este că
Până și mușchii spatelui meu s-au făcut mai frumoși decât mă așteptam.


Am continuat să fac antrenamentul meu acasă în aceste ultimele 2 luni.
Nu am fost la sală nici măcar o dată.
În mare parte, deși am făcut doar aceste flotări speciale,
Această metodă este destul de efectivă,
Și presupun că se poate spune că această nouă metodă de antrenament acasă
Și Metal Muscle HMB sunt destul de efective.

(link)

Astăzi este o vacanță pentru inimă.
Am încercat să mă plimb pe plajă.
Este cât de cât cald, dar este un sentiment plăcut.



Sosind pe coastă, erau multe persoane care făceau surf cu zmeul.
Pare distractiv.



Dacă genunchiul meu stâng nu ar fi fost rănit
Aș fi vrut să intru și eu cu ei să încerc, dar
Chiar acum, doar să merg îmi provoacă dureri în piciorul stâng.
Trebuie să mă întorc în Japonia
Și să fac o radiografie să văd care este situația.

Numărul de vizititori europeni este uimitor.
Este un număr special de mare de francezi.
Vor francezi să meargă în locuri unde pot comunica în franceză?


Erau și un număr mărișor de francezi în Madagascar.
Gândindu-mă la asta astfel, ar putea fi o trăsătură ca și naționalitate...
Erau un număr mărișor de turiști și la piscină, dar
Ar putea fi rar că sunt doar câțiva asiatici chiar și acolo.

Acum, asiatici sunt peste tot.
Este o atmosferă ciudată.



Astăzi, fără a lua cina,
Am decis să iau doar prânzul pentru prima dată după mult timp.
Ei bine, deseori, în asemenea locuri, mâncarea este făcută doar din carbohidrați.

Am aruncat o privire la meniu, dar
Așa cum mă așteptam, carbohidrații erau peste tot
Și singurul lucru care l-am putut mânca a fost salata.

Salată Cesar a fost servită la masă.
Oricum, chiar dacă este doar salată, tot sunt fericit.

De când am venit în Noua Caledonie
Nu am mâncat legume așa cum trebuie, așadar
Chiar și acest lucru mă face foarte fericit.

În mod obișnuit, indiferent de ce fel de meniu este
Nu este nici un fel de legume scris în nici unul dintre ele.
Deși m-am tot gândit,
Să mânânci legume după ce te mai gândești încă o dată,
La un anumit punct, să nu mânânci la un asemenea echilibru îți va distruge corpul...

După asta, m-am adunat cu prietenii mei pe plajă
Și am băut cu toți.



Din moment ce și soarele era prea fierbinte
Într-o clipită m-am amețit și am adormit complet.


Ei bine, ocazional, să ai un asemenea GACKT este în ordine, presupun.
Și o astfel de vacanță pentru inimă apare.

Poveștile din Noua Caledoine sunt pe departe de a se termina.

duminică, 22 octombrie 2017

Gackt blog – 5 martie 2017

Povești din Noua Caledonie ”Stilul Campionului”

Și pentru astăzi, mi-am făcut antrenamentul de dimineață
Și apoi am participat la un turneu de poker după amează, dar
Atât eu cât și Takumi nu ne-am descurcat bine,
Și la sfârșit, am pierdut de la jumătate cu rezultate slabe.


Ei bine, chiar dacă nu poți câștiga de fiecare dată,
Va deveni un meci cu multe la care să reflectezi.



Simțindu-mă teribil,
Am decis să ne plimbăm pe plajă noaptea.



Desigur, iluminarea de bun gust și-a făcut treaba, dar
Presupun că motivul pentru care mă simt în special liniștit
Este din cauză că sunt lângă mare până la urmă.



Mă întreb de ce sunetul valurilor îmi oferă o stare atât de liniștită...

În trecut, când am vizitat Madagascar pentru filmare,
Jumătate din staff a făcut toxinfecție alimentară și au ajuns să aibă febră
La cât de rău era mediul.
M-am îmbolnăvit și eu totuși
Și am pierdut 6kg din greutatea corpului meu.

Chiar dacă mă gândeam ca fiind o filmare mai dificilă,
În timpul șederii noastre acolo
Am petrecut câteva zile într-o vilă în fața plajei.

Filmarea a fost, ca de obicei, dificilă, dar
După ce terminam de mâncat noaptea,
Îmi amintesc că mă simțeam vindecat doar
Stând într-un scaun în afara camerei și ascultând valurile.

Îmi amintesc că am scris ”December Love Song”
În acel fel de mediu.
În timp ce ascultam valurile și mă gândeam la asta,
Am fost acaparat sentimental, când Takumi a strigat brusc.

”Nii-san, să facem poze din moment ce este excepțional de frumos aici!”

Am încercat să facem o poză stând în fața mării, pe mal, cu brațele noastre larg deschise.
Din moment ce este o asemenea sincronizare, am făcut aceste poze miraculoase.


Takumi a exclamat ”Ce grozav!” și
Igu Igu Tsuchikawa-san (jucător faimos japonez de poker) s-a uitat la ea și a spus
”Ei bine atunci, am să o încerc și eu” și a făcut aceeași poziție...


Mm, poza lui Igu Igu.
Arată exact ca scena finală din Platoon.
Mă întreb unde este diferența...

Apoi, Takumi a încercat, dar dintr-un anumit motiv, pare neconvingător.


Un chitarist care s-a înecat în mare când căuta ajutor pe o insulă părăsită...
Ei bine, ceva de genul.

Și astfel, ne-am dus la restaurantul ”Le Roof” pentru cină.
Să te aduni zgomotos cu un grup mare de prieteni la masă a fost plăcut.

Sincer, gusturile acestui restaurant nu sunt destul de bune,
Dar mediul este uimitor.
Parțial din cauză că este construit pe mare
Și de asemenea, pentru că rechini sunt hrăniți în mijlocul podelei principale.
Pe la jumătatea cinei, prietenii mei aruncau pâine și resturi.


Doar gândul de a cădea în asta este de speriat...

Cina a luat un ritm mai degrabă încet.
Când era timpul pentru felul principal,
Fiecare dintre noi aveam farfuria adusă înaintea noastră, dar
Dintr-un anumit motiv, farfuria lui Takumi este excepțional de mică...



Oare să fie că doar Takumi părea ca un servitor pentru ei...
Așa cum am crezut, ”Sunt nepoliticoși cu campionul Asiei la poker!”
Mi-am dat seama, și ei bine, asta este doar valoarea unei persoane așadar nu se poate face nimic.


Trebuie să pună efort în a nimeri stilul.

Poveștile amuzante din Noua Caledonie vor continua mâine.