Se afișează postările cu eticheta aprilie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta aprilie. Afișați toate postările

duminică, 7 ianuarie 2018

Gackt blog – 30 aprilie 2017

Nu am spus eu că nu poți juca mahjong toată noaptea! Ediția Oyakata-sama


Astăzi, m-am trezit la ora 4 dimineața și am început imediat să mă pregătesc.
Am făcut o poză în baie pentru prima dată după mult timp, dar
Doar am realizat că atmosfera era ciudat de erotică.
”Oh, așa e...am schimbat luminile...”
M-am îmbrăcat și m-am pregătit.
Din moment ce am găsit poze amuzante în timp ce îmi organizam lucrurile,
Am încercat să adaug comentarii la ele.
Este destul de jalnic, dar
Cu cât mai multă seriozitate citești, cu atât devine mai amuzant.
Se intitulează
”Nu am spus eu că nu poți juca mahjong toată noaptea! Ediția Oyakata-sama”


Kenshin-kun ”Soarta este în rai! Armura este pe piept! Săvârșirea este la picioare!”


Kenshin-kun ”Prin asta, îl vom lua pe Shingen Takeda..(un punct puternic de aici!!!)”


Căpitanul ”Zzzzzzzz.....Zzzzzzzzz....”


Cal roșu ”Hey, uită-te la tipul ăsta!! Doarme la partea cea mai bună!! Buhihi~~~n~~!!”


Yuuki ”Căpitane...Căpitane! Trezește-te!”
Căpitanul ”Hn?? Eu?? Nu dorm...am doar ochii mici...”


Kenshin-kun ”Ei biiiine atunci, cu siguranță dormeai!! Ai adormit complet!!”


Yuuki ”De aceea am spus...ar fi trebuit să jucăm doar o rundă...”
Căpitanul ”Nu, deja am spus...nu dormeam...am doar ochii mici...”


”Nu, deja am spus...ochii mei sunt doar mici...și eu pot mărșălui astfel...”


Kenshin-kun ”Exact de asta ești astfel! De aceea ajungem să egalăm împotriva lui Shingen, nu!!”


Soldat 1 ”Zzzzzzz....Ron....”


Kenshin-kun ”Mi-a ajuns! Nici vorbă! Nu merg cu voi!”


Soldat 1 ”A început iar...presupun că vom ajunge să egalăm iar de data aceasta...”


Soldat 4 ”Toată lumea...făceți-vă treaba cum trebuie...”

Asta este tot...Aceasta a fost ediția Oyakata-sama.

Gackt blog – 29 aprilie 2017

Eu, care am câțiva prieteni

Astăzi, iar și iar, am lucrat la organizarea
Hard drive-urilor pe care le-am adunat.



Numărul de hard drive-uri externe, în care îmi salvez lucrurile, a crescut prea mult
Până în punctul în care nu mai știu unde am salvat și ce deloc.



Deschizând fiecare pe ecranul calculatorului la care sunt conectate,
Am verificat ce conțineau fiecare, în timp ce
Încercam fără chef să pun totul pe unul singur.

Inițial, era ceva ce era destul de zăpăcită, dar
Amintirile acelor câțiva ani au revenit brusc la viață
Și am realizat că erau destul de multe lucruri amuzante.

Chiar și așa,
Am devenit profund conștient de faptul de câți de puțini prieteni celebri am.
În mod normal, dacă ești în industria entertainment-ului de peste 20 de ani,
Nu ar fi surprinzător dacă ai avea un număr mărișor de prieteni care sunt celebri, dar...
În pozele pe care le-am ținut pentru mine, persoanele din ele sunt cam aceleași.

Presupunu că este rar ca cineva din industrie să aibă atât de puțini prieteni celebri.
Am chiar și sentimentul că persoanele care lucrează în spatele scenelor
Din aceeastă industrie au probabil mai mulți prieteni decât am eu.
În mijlocul organizării pozelor merle, cu mine având atât de puțini prieteni,
Am început să încerc și să-mi amintesc
Când a fost făcută poza acelei amintiri pe care am găsit-o.
(Nu mă înțelegeți greșit, dar aceștia nu sunt toți prieteni pe care îi am)


Această poză a fost făcută la festivalul de film din Toronto cu Josh.
Pare că pierdem vremea unul cu celălalt cu zâmbete minunate, dar
De fapt, eram deja foarte amețit pe atunci și nu mai știu deloc ce ne-am spus unul altuia.
Amândoi vorbeam incoerent, și mai mult, în engleză,
Iar în cele din urmă, doar am zâmbit și dădeam din cap unul către celălalt.
Oricum, tipul acesta este înalt...


Aceasta este una dintre pozele ce au fost făcute când eram la emisiunea lui Wentz-kun în Nagoya.
Să fiu sincer, nu m-am așteptat
Să petrec toată ziua mergând pe străzi,
Și îmi amintesc că eram asemeni unui bătrân ce se clatină la sfârșit.
Cred că asta a fost ceea ce m-a făcut pe mine și Wentz-kun să începem să vorbim normal, dar
Chiar și așa, vorbim doar cam de două ori pe an.


Aceasta a fost starea mea teribilă când am mers să beau cu YOSHIKI după emisiune
Și amândoi am ajuns să bem până dimineață.
Mă întreb de ce ajungem să fim complet nefolositori când bem împreună...
Nu a fost niciodată un timp când să putem ajunge în mod respectabil la sfârșit.
Și asta în ciuda faptului că suntem amândoi adulți maturi...


Aceasta este o poză de pe când am dat o petrecere surpriză de ziua lui HYDE.
Din moment ce programul nostru rar se potrivește,
Îmi amintesc că a fost o petrecere surpriză ce a avut o coordonare proastă.
Și anul acesta, m-am gândit să plănuiesc o surpriză pentru HYDE, așadar
Am spus ”Sunt liber poimâine”, dându-i o invitație de la mine, dar
El a spus ”Scuze, în aceea zi voi fi peste hotare!”,
Și când HYDE mi-a spus asta, i-am spus
”Eu te invit!”
Și am ajuns să mă enervez.
Ieltale.


Asta este ceva de pe când mergeam și vizitam magazinele de carne cu Shuu-kun de la Yoshida
Și am vizitat entuziaști destul de multe.
L-am întâlnit pe Shuu-kun în Vegas și ne-am înțeles bine, și de atunci
Se poate spune că este cel mai bun prieten al meu din lumea artelor marțiale.
Ei bine, deși nu sunt un luptător...
Nu mă înțelegeți greșit.


Asta este când Kirishou a venit brusc la mine în timpul mesei în Hokkaido.
Și când a venit, momentul când mi-a văzut fața,
A spus ”Chiar îmi pare rău!
Nu mă prostesc deloc!!
Acesta este o expresie a iubiri!!”
Spunând scuze teribile, dar
Indiferent de cum privesc, pot vedea doar cum sunt ridiculizat în această poză.


Acești tipi în această stare...
Ei bine, ceea ce m-a făcut să râd
A fost că cel care s-a îmbrăcat ca Kouzi, chitaristul din Malice, a ajuns să cânte la tobe.
Fără îndoială, și Kouzi se va gândi cu siguranță
”Nu sunt...totuși un toboșar...”
Cu o expresie încordată pe chipul ei.


Asta a fost în timpul unui covor roșu undeva
Când l-am întâlnit pe Furuya-san și alți actori de voce pentru prima dată după mult timp.
A fost grozav că toată lumea arăta bine.
Oricum, pentru că sunt persoane pe care le admir,
Sper că vor putea rămâne activi cât mai mult posibil, chiar și pentru o zi.


Asta a fost când am apărut ca și gazdă la același eveniment unde a participat Jessica Alba.
Am iubit-o pe Jessica Alba de mult timp așa că mă tot gândeam
”A sosit ziua aceasta în sfârșit!”
Și eram complet agitat, dar
Nu știam că era deja măritată, și când am auzit asta la eveniment,
Îmi aduc aminte că mi s-au scufundat corăbiile.
În ciuda faptului că o iubeam, nu eram la zi cu știrile despre ea...
Chiar și așa, am fost impresionat de zâmbetul ei minunat.
După acest eveniment,
S-a deranjat să facă ceva grijuliu, cum ar fi
Să îmi trimită o poză pe care am făcut-o împreună, cu un mesaj atașat
Și îmi amintesc că am țipat
”Cât de adorabil!!”.


Asta a fost când un HYDE amețit
Mi-a spus în mijlocul nopții ”Vino repede!”
Și am mers acasă la Shinya de la Dir En Grey pentru o petrecere la grătar.
Ceea ce îmi amintesc este că
Am fost pălmuit obraznic în față de 4-5 ori de juniori idioți a căror nume nici măcar nu le știu.
Cine se cred a fi...

Și cea care ia cireașa de pe tort este aceasta!


Oare de ce mi-am făcut frizura aceasta...
Presupun că singuri cărora li se potrivește această frizură sunt
Eu sau Tezuka Osamu-sensei.
Asta fiind spusă,
În cazul lui Sensei, nu este frizura lui, ci pălăria lui.

Poate voi mai posta poze amuzante la fel mâine.

Gackt blog – 28 aprilie 2017

Între iuțeală extremă și a adormi

Ieri, pentru prima dată după mult timp, am rămas fără aer.


După ce am terminat de înregistrat în studio,
M-am îndreptat către restaurantul Motsu Nabe unde mă aștepta Kiryuuin Shou.



Neliniștit,
Kirishou (Kiryuuin Shou) a întrebat.
Este acest restaurant pentru ”acel lucru”?

Nu m-am gândit astfel, dar
Am comandat
200 de porții de Tougarashi (ardei roșu), pe care l-au dat cu grijă.


”Ei bine, să avem parte de un castron fierbinte din iad după atâta timp!”

Și,
Cele 200 de porții de ardei au fost împărțite în porții mai mici.

Mai întâi,
Am început prin a ne bucura normal de mâncare.


”Mm, cum era de așteptat, este delicios, nu-i așa”

Atunci,
După ce am mai mâncat puțin, am pus 50 de porții de ardei roșu.


În acest punct, încă este
La nivelul unde oamenii spun
”Ooh...iute...”

Atunci,
Am adăugat alte 50 de porții de ardei.


Ajungând în acest punct,
Este destul de iute, și fruntea ta nu se va opri din a transpira.

Atunci,
Imediat ce supa începe să devină roșie,
Mai adaugă alte 50 de porții de ardei.


În acest punct, o transpirație anormală începe să apară la spatele cefei.
De parcă creierul tău e cel ce transpiră.
Dacă nu punem prosoape ude în spatele gâtului,
Hainele noastre se vor uda.

Atunci,
La final, adaugă ultimele 50 de porții de ardei.


După asta,
Puteți adăuga legumele și restul, dar totul se va colora în roșu.
Miros ceva mai degrabă periculos...


Și exact când eram pe cale să calmez
Am adormit de la prea multă iuțeală.
Când m-am trezit, se pare că și Kirishou a adormit.

La sfârșit, amândoi am tot vorbit despre legătura
Dintre iuțeala extremă și adormire până ce s-a închis localul.

Ce este cu asta!

Gackt blog – 26 aprilie 2017

Sper la frumoasa dezvoltare din Okinawa

Astăzi, m-am antrenat de dimineață de asemenea.
După ce mi-am terminat antrenamentul de dimineață,
Am început imediat să mă pregătesc de plecare.



Deși șederea mea în Okinawa a fost scurtă, timpul elegant pe care
L-am petrecut cu prietenii mei a fost prețios și semnificativ.
De asemenea, de aici, mă voi întoarce în Tokyo pentru muncă.


M-am bucurat de ultimul meu ceai în Okinawa.
Hotelul este plin de invitați.
De acum, ne îndreptăm spre Săptămâna de Aur,
Așa că presupun că agitația și îmbulzeala vor continua să crească.

În ciuda faptului că acum încă este înainte de Săptămâna de Aur,
Am auzit că aeroportul este destul de aglomerat.
Aș fi preferat să ajung la timp, dar
Am ajuns să sosesc mai devreme decât era nevoie.


Staff-ul de la aeroport
Mi-au arătat noua loc cameră VIP.



E mai mică decât mă așteptam, dar
Este mai mult decât destul pentru mine să pierd puțin timpul.
A fost doar pentru o perioadă scurtă de timp,
Dar inima mi-a fost vindecată de zâmbetele minunate a femeilor din staff.


Când era timpul de plecare, m-am îndreptat spre avion.
Priveliștea din acest aeroport nu s-a schimbat de mult timp.
Chiar dacă aeroportul din Okinawa nu mai adaugă piste,
Dacă prețul biletelor scad sub nivelul actual,
Aglomerarea nu va dispărea.

Cred că este o condiție necesară, dar în mediul curent,
Se pare că este imposibil să mai adauge noi piste.
Este aproape la fel ca Manila.



Mă întreb ce s-a întâmplat
Cu planurile de a construi un aeroport în nord, care a apărut și dispărut de nenumărate ori.
Dacă chiar se va întâmpla, va avea mari legături cu dezvoltareaa zonelor de nord și centrale.
Accesul către satul Onna, Nago, și alte zone se va îmbunătății,
Deși cred că asta ar trebui să se facă în schimb.


Avionul nu a avut nici un singur loc gol, și era plin cu oameni.
Deși cred că ar fi bine să avem mai multe zboruri luxurioase între Tokyo și Okinawa.


Prețul unui zbor spre Okinawa este deja mai scump decât un număr de zboruri internaționale.
Dacă asta nu este remediat,
Prevăd că va deveni un obstacol imens în dezvoltarea orașului Okinawa de aici încolo.
Oamenii vor gândi în mod natural, dacă este același preț,
Atunci aș putea la fel de bine să merg peste hotare...

Atunci,
Problemele adevărate se vor aduna.
Okinawa trebuie să se maturizeze ca destinație turistică,
Iar aceea creștere este oprită.

Este un plan de a construi mai mult de 30 de hoteluri mari în Okinawa până în 2020.
În ciuda acestui fapt,
Echilibrul dintre creșterea actuală ca oraș de turism de până acum
Și calitatea serviciului actual nu se potrivește deloc.


Și,
Cea mai mare problemă dintre toate este lipsa unui staff de hotel cu un nivel mare de serviciu.
Este o lipsă copleșitoare de talent.

Desigur,
Ar fi în ordine dacă Okinawa ar fi avut mediul pentru a nutri
Viețile tinerilor de aici să studieze și să lucreze pe aceste profesii, dar
Acel echilibru încă nu este bun.

Dezvoltarea înaintează în timp ce problemele reale sunt ignorate.
Dacă Okinawa nu pune un efort în a opri asta
Cu siguranță vor fi represalii.

Am sosit în Tokyo, și apoi am avut o întâlnire
În timp ce luam ceaiul la Westin Hotel.


De data aceasta,
Am avut multe oportunități de a vorbi cu persoanele implicate în hotelurile din Okinawa, dar
Echilibrul prost trebuie totuși rezolvat
Și au spus că sperau ca talentul din restul Japoniei să treacă dincolo în schimb...


...dar, hm.
Am crezut că prima prioritate
Ar fi să se aranjeze lucrurile bine în așa fel încât
Doar Okinawa să aibă atât intrările cât și ieșirile...
Problema trebuie să fie înfruntată și rezolvată de mâinile din Okinawa.
Acesta este primul lucru.

Sincer sper că
Persoanele ce trăiesc în Okinawa
Vor putea lucra într-un mediu mai bun
Și că
Okinawa va ține cu dinți de frumusețea sa
Și că va continua să se dezvolte minunat.