Gackt blog – 11 martie 2017

O rugăciune mută, 6 ani de atunci

Fără a dormi prea mult,

M-am pregătit să ies.

Între, am făcut flotări ici și colo

Și cu asta, antrenamentul pentru astăzi s-a terminat.

Am dormit 2 ore.

Între aceste 2 zile,

Am petrecut peste 30 de ore zburând cu avionul.

Am început să cred că nu este atât de rău

Să petreci timpul pe avion astăzi.

Voi putea să mă concentrez și să mă gândesc la multe lucruri.

Am putut să rezum o varietate de noi idei de afaceri,

Să aranjez melodii, și să scriu versuri

Pentru că m-am putut concentra.

Aeroportul din KL

Nu are fărâma de tensiune

Pe care media din Japonia o tot raportează.

Este, ca de obicei, pașnic.

Este comun pentru media să exagereze

Și să scrie despre lucruri care nu se întâmplă ca fiind ceva interesant.

Pentru că, dacă nu fac asta, nu ar fi știri.

Desigur, nu este așa pentru orice.

Totuși, deseori deviază de la circumstanțele actuale.

Sunt mulți turiști în aeroport

Și a fost și un rând lung la imigrări.

Am trecut repede pe la imigrările VIP și m-am îndreptat spre avion.

Am mers la zona de îmbarcare fără timp ca să cumpăr măcar suveniruri, dar

A fost brusc schimbată, și noua zonă de îmbarcare era la celălalt capăt.

Am fost nevoit să merg de la un capăt la celălalt.

Abia am ajuns la timp pentru îmbarcare.

Eram ultimul pasager.

Am plecat de la aeroportul din KL.

Peisajul de jos a devenit ceva ce sunt obișnuit să privesc.

De data aceasta, în avion,

Mi-am amintit de dezastrul din 2011.

Și în timpul acelei perioade,

Timp de o lună după dezastru, nu prea am dormit mult

Și am lucrat împreună cu prietenii din diferite regiuni pentru a aduna împreună

Apă, haine, prosoape, mâncare, baterii, materiale, benzină...

Fiecare și fiecare fel de necesitate,

Și apoi am muncit în a umple camioanele cu ele

Și am căutat și mai multe necesități,

Repetând asta iar și iar.

Pur și simplu, pentru că sunt persoane care ne așteaptă datorită dezastrului,

Toți lucrau în același timp pe atunci.

Nici unul nu a spus un cuvânt de plângere.

Îmi amintesc părerile ca fiind complet împărțite în birou.

Dacă jumătate dintre executivi făceau munca de voluntariat care ieșea în evidență

Ca a strânge acele materiale și a le livra către zonele distruse,

Ei ar fi spus ”Vom fi nenecesar înfrânți de diferite căi de mass media!”

Au spus chiar și

”Pur și simplu să livrezi este de ajuns!

Și alți artiști și talente fac asta”

Până în acel punct.

M-am opus direct acelei păreri.

Într-adevăr, cu o anumită logică, asta ar putea fi corect.

La câteva luni după ce activitățile de voluntariat au avut loc,

O parte din căile media fără inimă spuneau lucruri nefondate ca

”GACKT exploatează fondurile de donații!”

Spunând că era ipocrizie și alte chestii.

Totuși,

Jumătate din oamenii din companie pe atunci

Mi-au susținut părerea.

”Ca și japonez, asemeni lor, să facem ceea ce putem.

Sunt oameni ce au necazuri în zonele distruse, ce ne așteaptă.”

Din cauza acestui lucru,

Biroul a fost complet împărțit în două

Și în cele din urmă, a devenit de asemenea lucrul

Care a contribuit la decizia mea de a pleca mai târziu de la acel birou.

Imediat după acel dezastru,

Chiar să și aranjezi un camion să trimită lucrurile

Nu a mers așa cum așteptam.

Din cauză că nu puteam vedea situația din zonele distruse,

Zvonuri de contaminare radioactivă circulau

Și astfel am fost respinși de companiile de livrare de oriunde,

Devenind inacapabili să trimitem camioane la zonele de dezastru.

În cele din urmă,

Prietenii care aveau camioane mari

Pe care în mod normal le foloseau pentru concertele mele

M-au ajutat imediat.

”Să facem asta”

Cât de mult o asemenea propoziție simplă mi-a salvat spiritul.

Prietenii mei au livrat bunurile la zonele afectate

Și mi-au arătat situația curentă.

În multe din pozele pe care ei le-au făcut

Încă erau corpuri lăsate singure pe drumuri.

Când am făcut un apel la întreaga țară pentru donații,

Mulți prieteni s-au alăturat ca și voluntari.

Doresc să le mulțumesc din adâncul inimii mele.

Vă mulțumesc.

”Ceea ce Waka a făcut atunci nu a fost greșit”

Cu ceea ce mi-a spus partenerul

Încă mă salvează și în ziua de astăzi.

Pot vedea peisajul de oraș din Manila.

Este și din cauză că sunt încă viu, de pot fi impresionat de acest peisaj de noapte.

Multe persoane au fost rănite de acel dezastru.

Sincer sper că se vor putea vindeca, chiar și puțin, de rana din inimile lor.

Să ne rugăm.

Și, să nu uităm niciodată.

Ce s-a întâmplat atunci.

Încă nu s-a terminat

Gackt blog - 15 aprilie 2014

Sentimente (discuția 59 a revistei-blog extras)

Dragi mei LOVERS

Am decis să postez forma întreagă editorială din această discuție a revistei-blog.

Ei, sunt multe scandale ce au loc,

Și se pare că încă sunt câteva persoane care au înțeles greșit.

Încercați să citiți.

*Acest articol a fost postat pe de-a întregul în revista-blog GACKT ”OH! MY! GACKT!!!”

http://ch.nicovideo.jp/channel/gackt

Sincer,

Sunt obosit din cauza zilelor consecutive

De filmare pentru televiziune.

A trebuit să apar în multe emisiuni

Pentru a promova ”Akumu-chan The Movie”.

Desigur,

Din moment ce imaginea mea este însuși promovare,

Normal că intenționez să cooperez.

Staff-ul TV îmi spunea

”GACKT-san, ai avut o perioadă grea.

Mulțumim pentru munca grea depusă.”

În timp ce mă gândeam ”Ah....presupun că aceste persoane au auzit știrile,”

Răspund

”Mulțumesc...”

Cred că voi toți citiți știrile

Și știți mai mult despre asta,

Dar managerii de producție care au condus fan-club-ul meu anterior

Au fost arestați pentru ”violare suspicioasă a legii impozitului pe profit”

Pe 9 aprilie de către Biroul public al Districtului Tokyo.

Sunt suspecți că nu au plătit corect taxele pe profiturile câștigate.

Lăsați-mă să vă explic asta încă o dată,

Absolut clar și corect.

Contractul dintre mine și această companie de producție

S-a terminat în septembrie 2012.

Pentru toate scopurile practice,

S-a terminat în iunie 2012,

Și pentru concertele care au început în iulie a aceluiași an,

Am concertat sub contractul cu biroul meu personal, OFFICE GACKT.

Asta a fost pentru că,

Văzând cum își fac afacerile în ultimi câțiva ani,

Am decis că nu mai era posibil să continui să lucrez cu ei.

Faptul că era o cantitate ce creștea de bani neplătiți

Datorați mie, a fost unul dintre motive.

Totuși,

Exact când m-am mutat la alt birou

Să fac munca așa cum trebuie,

Fosta mea companie de producție

A intrat sub investigație

Pentru ”violarea suspicioasă a legii impozitului pe profit”.

Din cauza asta,

În mod natural, toate companiile care au fost asociate

Cu fosta mea companie de producție

Au ajuns sub investigație.

Și, imediat după asta,

Dintr-un anumit motiv,

Partea fără inimă a mass mediei

A început să scrie că

”Eu, GACKT, am evitat taxele!” și

”Eu, GACKT, am delapidat donațțiile!”

Ce naiba e asta?

Și eu sunt o victimă aici...

Cu alte cuvinte,

Din moment ce acum e aprilie 2014,

Registrele contabile și legăturile de afaceri

Au fost investigate timp de un an și 8 luni

Cu rezultatele curente.

În acest timp,

Din cauză că agenția națională de taxe făceau o investigație,

Nu am fost în poziție să comentez

Despre contabilitatea și problemele taxei a companiilor conduse de alți oameni

Despre care nu știam nimic.

Asta a fost în ultimul an și cele 8 luni.

Nu am putut respinge acest lucru imediat

Din cauză că aș fi putut interveni în investigație.

A fost o poziție frustrantă.

Dar, din moment ce nu am fost suspectat de data asta,

Nu este evident până acum?

Deși a durat 2 ani.

În timpul acesta,

Partea fără inimă a mass mediei a scris că

”Biroul Regional a taxei din Tokyo a condus o investigație criminală

Între această companie de producție și eu”

În acest fel,

S-a împrăștiat zvonul că GACKT a evitat taxele....

Dar eu chiar vreau ca oamenii să se calmeze.

”Veniți și stați sub această cascadă!”

Chiar și acum, o parte din mass media

Neagă ceea ce au scris față de investigație (nu sunt sigură)

Și scriu lucruri la întâmplare ce te fac să te gândești ”Iar asta!?”

Vreau să vă întoarceți privirea de la mass media idioată

Și să înțelegeți asta bine.

Și în momentul de față,

M-am mutat la un alt agent,

Și ei au grijă de fan-club-ul meu de acum, G&LOVERS.

Cu respecte pentru raportul de acum

Avocații meu din biroul curent au răspuns mass mediei.

”GACKT nu este în poziție să comenteze”

Motivul pentru asta este că,

Doar pentru că am fost atașat de foști mei manageri de producție,

Care au fost arestați de violarea suspectă a impozitului pe profit,

Ca artist, nu înseamnă că am vreo legătură cu practicile lor de management sau contabilitate.

Ar fi ciudat pentru mine să răspund ca reprezentativul lor,

Când eu sunt în aceeași situație ca alți artiști care au fost atașați de această companie, nu?

Mai mult, și eu cred că e foarte ciudat

Că decât să se ducă la alți artiști care încă au legătură cu aceea companie,

Ei vin după mine...

Pe scurt,

Nu eram,

Și nici acum ”în poziție să comentez”.

Este o companie condusă de oameni,

Și sunt persoane în roluri de management,

Așadar nu sunt motive ca un artist care a fost atașat de ei

Să aibă ceva de spus despre contabilitate sau declarările lor în legătură cu taxa,

Așa că nu e totul foarte ciudat?

Și, cât despre

”Declararea incorectă a profiturilor de la evenimentele fan-club-ului”

Sunt multe pe care aș vrea să le spun

Și sincer sunt destul de furios.

Urăsc înșelăciunea mai mult decât orice.

Oricine este asociat cu trupa mea, GACKT JOB

Sau parte din staff-ul meu, știe asta.

Și,

Dacă fosta mea companie de producție

A încălcat aceste reguli,

Atunci aș vrea ca ei să-și asume responsabilităție sociale

Și să-și ceară scuze public.

Asta e ceea ce sper.

Lăsați-mă să vă mai explic încă o dată,

Încă un lucru în legătură cu acest incident.

Acesta chiar este un strigăt din adâncul inimii mele.

Nu este absolut deloc adevărat

Că donațiile pentru cutremurul din estul Japoniei

Au fost investigate de biroul regional de taxe din Tokyo.

Asta este, încă o dată, ceva ce a fost scris

De partea fără inimă a mass mediei după bunul lor plac

Asta este blasfemie față de dezastrul care a afectat zonele,

Și față de copii care și-au pus banii de buzunar în cutiile de donație.

Mai mult,

Să folosesc donațiile pentru mine ar fi fraudă.

Aș fi investigat de poliție, nu de biroul de taxe, nu?

Dacă vă gândiți chiar și puțin, ați realiza.

Dacă nu vă puteți da seama care este un lucru bun sau rău să scrii,

Atunci trebuie să fiți idioți.

Am să spun asta clar.

Nu este deloc adevărat că am fost investigat

Nici de poliție nici de biroul de taxe

În legătură cu donațiile pentru cutremur.

Nu este nimic mai mult decât câteva bârfe

Pe care tabloidele l-au cules și le-au transformat în articole.

Am să spun asta iar.

NU ESTE DELOC ADEVĂRAT CĂ AM ESCROCAT DONAȚIILE!

Donațiile strânse

Au fost trimise Crucii Roșii

Prin banca Rakuten.

NU AM FOST SUSPECTAT DE POLIȚIE SAU BIROUL DE TAXE DIN CAUZA ASTA!

NU ESTE ADEVĂRAT CĂ SUNT SUB INVESTIGAȚIE!

De ce accentuez partea asta?

Pentru că activitatea de stârngere de fonduri

Nu a fost doar GACKT.

Multe vedete și atleți și figuri publice,

Și oameni din 130 de locuri din toată lumea,

Au stat în frig pe stradă și au strâns donații.

Ca răspuns la asta,

Oameni din toată țara,

Fanii mei, mulți copii, și mulți afaceriști

Au acționat.

Este pentru a proteja sentimentele acelor persoane.

Și să simțiți inimile celor din zona distrusă.

Inima japonezilor care s-au ajutat unul pe celălalt

După un dezastru fără precedent,

Cei care au stat și au privit și nu au făcut nimic

Au postat bârfe fără o bază pe internet

Și reporterii din partea fără inimă a mass mediei

Le-au cules și le-au făcut articole.

Faptul că sunt reporteri care nu verifică

Și mă urăsc, și vor să mă critice,

Nu am ce să fac.

Nici faptul că lucrurile devin emoționale

Nu am ce să fac.

Ies în evidență ca vedetă,

Și să mă critice probabil vinde revistele.

Dar nu ar trebui să vă folosiți gurile și stilourile

După ce ați confirmat

Dacă ceva este adevărat sau nu,

Și dacă ar trebui să fie publicat?

Citiți mai mult la...

*Acest articol a fost postat pe de-a întregul în revista-blog GACKT ”OH! MY! GACKT!!!”

Gackt blog - 16 martie 2013

Nu pot uita acea zi...(discuția 20 a revistei-blog extras)

TUTUROR DEARS AI MEI

Voi posta puțin din ceea ce am postat pe revista-blog.

Vă rog să citiți.

Pentru a citi tot, mergeți aici

http://ch.nicovideo.jp/channel/gackt

Sunt aici.

Tocmai m-am întors din Tohoku.

Sunt multe sentimente ce se adună în sufletul meu,

Și un nou sentiment se naște.

Vă voi duce în urmă cu câteva zile.

Cumva, stația Tokyo părea aglomerată

M-am întors de peste hotare și am intrat în oraș în mijlocul nopții,

Apoi, cu câteva ore mai târziu, m-am îndreptat spre stația Tokyo.

Deși părea că furtuna de nisip a trecut prin Tokyo cu o zi în urmă.

Ce se întâmplă cu Japonia...?

Platforma pentru Shinkansen Tokyo

Când am urcat pe platformă, vântul rece mi-a lovit fața.

Vântul părea puțin mai puternic, așa că valul de căldură

Din Hong Kong de până ieri părea o minciună.

Am trecut prin mulțime și m-am dus la vagonul meu.

M-am obișnuit complet cu Shinkansen Tohoku

Care părea străin acum câțiva ani.

Shinkansen ”komachi” cu care m-am obișnuit

Astăzi, pare că sunt atât de multe persoane.

Presupun că e din cauză că iar, este 11 martie....

În orice caz, era frig pe platformă.

Doar cerul părea ca și cum cineva a mâzgâlit cu alb pe un albastru frumos.

Platforma aglomerată din Tokyo

Ne-am urcat imediat în tren,

Și am început întâlnirea de astăzi.

În timpul acesta, am ajuns să vorbim despre multe lucruri de demult,

Și desigur, cuvintele au continuat să curgă,

Și conversația dintre mine și staff s-a oprit.

Sunt multe lucruri între noi care încă sunt neterminate.

În timp ce făceam asta,

Am sosit la stația Sendai.

Stația Sendai era plină de oameni.

Era mai aglomerată ca niciodată.

Iubesc peisajul din stația Sendai.

Dintr-un anumit motiv, îmi calmează inima când îl văd.

Cumva, această aglomerație mă face fericit

Apoi, m-am urcat în mașină,

Și ne-am îndreptat spre o stație radio locală.

Priveliștea din mașină s-a schimbat rapid.

Am lăsat clădirile în urmă și într-o clipită,

Câmpurile se întindeau înaintea noastră.

Câmpuri vaste se întindeau la nesfârșit în ambele direcții

Când mă duc în Sendai, zilele astea, șoferul meu, care este o cunoștință,

Îmi dă raportul despre situație ca de obicei,

Dar cu siguranță sunt multe momente când

Cuvintele sale nu sunt foarte pozitive.

Pentru că nu este un progres prea mare.

Stația radio locală

În zilele acestea, această stație radio difuzează în continuu

Informații strânse de conducătorul lor.

Sunt multe persoane care au evitat pericolul ascultând la radio.

Și acel program continuă și acum.

Haine uzate, sentimentele tuturor sunt arătate prin semnele de pe spate

În această eră unde necesitatea unui radio dispare,

Ciudat, în acest dezastru, a devenit posibilă confirmarea valorii lucrurilor vechi.

Pe atunci, multe persoane care ascultau radio, în zona distrusă,

În frig, probabil că primeau mult curaj de la acest lucru.

Intrarea către stația radio

În micuța cabină, cu DJ Sawada Tomoni, care făcea toată munca singură,

Am reflectat la acel timp.

Și nevoia de a atrage atenția tuturor către

Reconstruirea care încă nu a progresat prea mult.

Munca în zonele distruse este mai înceată decât vă imaginați.

Încă sunt locuri care abia au fost atinse.

Privind în urmă la acea perioadă împreună

Chiar dacă spun exact aceste cuvinte,

Cred că este evident că

Nimeni nu își poate imagina

Starea eforturilor de reconstruire.

Facem promisiunea de a ne întâlni iar aici data viitoare

Faptul că media nu difuzează întreaga situație

Este probabil pentru avantajul mass-mediei,

Dar, spre deosebire de Marele Cutremur din Kobe,

Este prea multă manipulare din partea media.

După vizita la stația radio,

Am mers la o ceremonie de oferire de flori în Tagajo.

Brusc, marginile străzilor orașului normal,

Clădiri distruse apar în fața ochilor.

Un gard din sârmă care încă nu a fost reparat

Încă sunt multe cicatrici din acea zi, rămase în multe locuri.

Inițial, intenționam să particip și la ceremonia de comemorare,

Dar după ceremonia de oferire a florilor,

Unde m-am rugat pentru cei care au dispărut în dezastru,

Grăbit, am luat un loc.

Ceremonia de comemorare din orașul Tagajo

Oamenii din orașul Tagajo au spus că ne vor pe noi,

Cei care am făcut multe activități de sprijin în timpul dezastrului,

Să participăm împreună cu familiile celor decedați,

Și alături de cei care au sprijinit multe din activitățile noastre.

Multe poze din timpul dezastrului strânse de la multe persoane

Ne-am așezat,

Și ceremonia a început.

Ceremonia s-a desfășurat solemn,

Și au fost persoane care au vărsat lacrimi.

Probabil pentru că amintirile

Celor care trăiau aici în pace până în acea zi

Au revenit la viață.

Ceremonia se desfășoară solemn

Am stat în spate,

Și în mijlocul ceremoniei, probabil din acea zi de acum 2 ani ce revenea,

Am observat că mâinile îmi transpirau.

Direct după dezastru, timp de o lună am lucrat ca sprijin aproape fără somn.

Am pierdut și câteva kilograme.

Răspunzând reporterilor pentru puțin timp

Când am încercat să plec din locul unde supraviețuitorii lăsau flori,

Am fost oprit de câțiva reporteri.

După un scurt interviu,

M-am îndreptat către coasta din apropierea școlii unde am filmat pentru YFC.

Iarba crescută arată cât de mult timp a trecut de când s-a intrat ultima dată

Pentru că școala va fi dărâmată,

Staff-ul mi-a arătat-o pentru ultima dată.

Peisajul neschimbat de cum era imediat după dezastru

M-a încremenit.

Sala de gimnastică a școlii

Clădirea parcă se putea prăbuși în orice minut

Și încerca cu disperare, cumva, să rămână așa.

În curând vor începe lucrările de demolare.

Clădirea și sala, întinse tragic, nu au lăsat nici o urmă de dinainte de dezastru.

Clădirea prăbușindu-se

Staff-ul școlii a vorbit de asemenea emoționați

De cum era înainte și de sentimentele lor legate de reconstruire.

Oricine poate vedea că va dura ceva mai mult timp,

Dar, chiar și așa.

Erau multe case în fața școlii,

Dar acum nici una singură nu rămâne.

Memorialul stând complet singur

Cutremurul care a înghițit vaste zone rezidențiale

A furat viața din această zonă.

Ce a mai rămas nu e nimic, decât fundațiile caselor,

Și chiar și în jurul acestora, iarba crește.

Un băiat de acolo plângea.

Probabil că locuise în una dintre case.

După asta,

Ne-am mutat de-a lungul coastei.

Majoritatea copacilor plantați ca paravânt au dispărut.

Motivul pentru care nu mai au crengi este că,

Pentru un timp îndelungat, au fost sub apă.

Dacă îi vedeți, veți înțelege imediat

Că nu este greutatea valului, ci nivelul apei de după.

Rămășițele copacilor de-a lungul coastei

În locurile unde nu rămâne nimic,

O statuiie a lui Kannon a fost construită, (zeitate budistă a milosteniei)

Ca și cum ar păzi locul,

Ca și cum s-ar ruga sincer ca acest loc să revină la normal.

Sunt multe persoane care se roagă.

Și se roagă din adâncul inimii ca viața să revină aici.

Așa cum era înainte, chiar și cu o zi mai devreme.

Arahama Kannon milostiv

Pentru ca viața să se întoarcă la normal,

Încă este nevoie de multă putere.

În timp ce călătoream, câmpurile săpate în pământ

Se întindeau în fața ochilor mei.

Pentru a reînvia câmpurile neutilizabile care au fost inundate cu apă sărată,

Solul este schimbat.

Dar, se pare că nimeni nu știe dacă va reveni la normal sau nu.

Câmpuri cu orez săpate în pământ

Doi ani au trecut de la dezastru,

Și situația nu mai este raportată la știri.

Încă sunt un munte de lucruri pe care trebuie să le facem.

Trebuie să facem lucrurile pe care le putem face, unul câte unul.

Este în regulă dacă nu sunt lucruri mărețe.

Haideți să facem ceea ce putem unul câte unul.

Și să ne asigurăm că ne amintim.

De dragul viitorului nostru.

Citiți restul la

Acum munca mea s-a adunat teribil.

În timp ce încercam să scriu asta cât mai repede posibil,

Data s-a schimbat.

Iertare, am întârziaaaaaaat.

Ei atunci, închei ziua.

...Restul este aici.

http://ch.nicovideo.jp/channel/gackt

GACKT