Interviu ~ What's In - iunie 2005

Î: Gackt-san, ai fost vreodată obsedat de ”Gundam” înainte?

G: Am devenit obsedat doar după ce am crescut. Eram anti-Gundam înainte.

Î: De ce?

G: Nu aveam voie să ne uităm la televizor acasă (spune în ”Jihaku” că aveau un program strict.) și astfel nu am putut urmări ceea ce se vorbea despre ”Gundam”. Față de copii care cântau melodiile din ”Gundam” și aduceau figurine ”Gundam” la școală, întotdeauna mă gândeam ”Sunt cumva idioți?”.

Î: Hahahahaha (râde)

G: Copii care se uitau la ”Gundam” își făceau propriile grupuri, nu? Din acest motiv, m-am simțit ca un străin și ca și copil, am devenit anit-Gundam. Față de toate anime-urile care vorbesc despre eroism sau despre bine și rău, mă gândeam ”Prostii!! Lucruri copilărești!” După ce am crescut, un prieten de al meu căruia îi plac filmele mi-a spus ”Gundam este bun.” Și eu i-am spus ”Hee~ este un anime”. Aveam o atitudine atât de prostească.

Î: Și ai decis să încerci să te uiți?

G: Când am realizat, m-am uitat deja de sute de ori.

Î: De atât de multe ori?

G: Eram complet obsedat.

Î: Dar motivul pentru care Gackt-san e obsedat este diferit de cel al acelor adolescenți, nu-i așa?

G: Da, cred că acești copii nu știu motivul atunci când încep să devină obsedați. La început a fost pentru că acel costum mobil e foarte grozav. Dar când te uiți iar și iar, nu mai vezi doar grandoarea costumului sau scenele de luptă, ci încet încet ești atras în poveste, nu? În timp ce ne maturizăm încet, devenim capabili de a înțelege semnificația povești. Cred că acest lucru e uimitor.

Î: Câteva părți au oarecum legătură în lumea Gundam și în lumea lui Gackt-san, nu?

G: Acest lucru se întămplă deoarece tematica creatorului original, Tomino-san, se suprapune cu tematica dintr-o lucrare a poveștii mele. Nu am scris această melodie ca fiind un soundtrack pentru anime. Ci pentru că eu cred că muzica e ceva ce creezi, ceva ce îi permite ascultătorului să-și imagineze. Din acest motiv i-am spus lui Tomino-san ”Nu trebuie să folosești melodia dacă nu îți place.” Dar când mi-a spus ”Mi-a plăcut foarte mult”, m-am simțit fericit.

Î: Gackt-san seamănă cu personajul Char. (Char Aznable este unul dintre personajele preferate ale lui Gackt.)

G: De ce spui asta?

Î: Din felul tău de a te prezenta (probabil se referă la ținută, la cum se prezintă în fața camerelor.)

G: Dar Char spune ”~~na no da yo”, știi nu? (E un mod de a încheia o propoziție.)

Î: Într-adevăr! (râde)

G: Îmi pot aminti aproape toate replicile din ”Gundam”.

Î: Ehh? Asta e uimitor.

G: Pot imita cam până la opt personaje, dar ”Gundam” are multe fraze frumoase. Chiar dacă exersez și replicile lui Char, ale lui sunt cumva diferit de unice. Ca de exemplu ”Tatăl tău e rău da yo!”

Î: Sună ca el (râde)

G: ”Asta e ceea ce numești tu război na no da yo!” ”Din ce eră ai venit da yo!” E foarte dificil. Nu pot deveni Char....

Î: Pe cine poți imita atunci?

G: Oricine în afară de Char. (râde) Exersez destul de des în baie.

Î: De ce în baie?

G: Ei, pentru că acolo nu poți face nimic în afară de a citi o carte sau de a vorbi cu tine însuți. Am exersat replicile din ”Gundam” din greu. Dar, motivul pentru care sunt captivat de aceste replici este puterea cuvintelor. Genul de persoane care pot exprima ceea ce vor să spună de fapt sunt cei care nu folosesc multe cuvinte și nu vorbesc mult. Aceste persoane lasă o impresie puternică prin replicile pe care le spun și abilitățile lor sunt evaluate de aici. Din acest motiv, persoanele care vorbesc mult sunt...(râde)

Î: Și atunci spui ”Și???”

G: Însuși vorbitorul devine nesigur de cea ce spune. (râde) De asta studiez replicile personajelor.

Î: Înțeleg....Și ce crezi despre acest single ”Metamorphoze”? (râde)

G: Umm, mi-ar plăcea să vezi filmul. Cred că va fi folositor cumva.

Char Aznable