81.3 FM J-Wave – Interviu ”Portofel”

Î: Tematica conversației de astăzi este ”portofele”. Ce fel de portofel folosești zilele acestea, Gackt?

G: Am cam 20 de modele, așadar... Presupun că unul care să se potrivească ocaziei, locului și perioadei.

Î: Când alegi un portofel, pe ce puncte te concentrezi?

G: Hmm...hainele mele! Și sentimentul pe care îl oferă!

Î: Apropo, cât de mult ai în portofelul tău astăzi?

G: Dacă vorbim despre bancnote, cam 200.

Î: Este ceva ce ții în portofelul tău în afară de bani și carduri?

G: Da...o amuletă! (o-mamori – amuletă pentru protecție)

Î: Este vreo caracteristică pe care ți-o dorești să o aibă portofelul tău?

G: Cred că ar fi fost bine dacă ar fi avut funcție GPS. Aș fi fericit, dacă l-aș uita, să spună ”Nu mă lăsa în urmă!”

Î: Ei, din moment ce vorbim despre portofele... Noul single Gackt ”Flower” a fost lansat pe 1 iulie. Când compari această lucrare cu un portofel, ce sentiment te încearcă?

G: Ei....Este un portofel pierdut, dar s-a întors. Ei, această melodie, într-un fel, în zece ani, au fost multe lucruri, multe experiențe. Pare că, abia am reușit să ajung unde sunt acum. Așa că, da, e ca un portofel pierdut care mi-a fost returnat.

*Interviul nu mai este valabil pe site.

Interviu - Best Actor vol. 6 2009

De data aceasta, Masahiro Inoue a lansat ca CD melodia folosită ca tematică de luptă în ”Kamen Rider Decade”, ”Ride the Wind”. Ca persoană cu mai multă experiență (mentor), Gackt, care sunt gândurile tale sincere.

Gackt (G): Așa este. Trebuie să exerseze mai mult.

Inoue (I): Aaargh!! (râde)

Ar trebui să pună mai mult suflet?

G: Nu, cred că dacă vorbim despre a pune suflet, a făcut asta deja. Nu este asta... De exemplu, chiar dacă te gândești ”Îmi place această persoană”, nu poți transmite sentimentul că îi placi. Nu este pentru că ai sentimentul de a-i plăcea atât de puternic, atât de mult că îl poți transmite. Ceea ce este important este prezentarea la limită a abilității tale. Nu este vorba doar de cât de mult sentiment ai, ci de cât de mult poți transmite acel sentiment lumii din afară. Așadar este ideea că dacă pui încercând să transmiți acele sentimente de mai sus, clarificând ”Ce vreau să transmit?”, vei obține primul pas ca artist. Poate că dacă înțelegi asta, vei putea să continui să faci ceea ce te-ai gândit ca actor și cântăreț.

I: De acord. Așa este. Am încercat din răsputeri să cânt, și am fost atent aici. Sunt multe lucruri  pe care nu le înțelegi până nu încerci.

G: Pentru că totul este de acum înainte, nu? Ce este important este la ceea ce te gândești când interpretezi, în acest moment, acum, la ce te gândești când cânți, la ce te gândești când stai pe scenă. Cred că sunt multe persoane care cred că dacă te pricepi să cânți, poți fi un vocalist. Sunt multe persoane în lume care se pricep la a cânta. A interpreta e la fel. Totuși, nu este atât de simplu pe cât spun că toți pot fi de primă clasă, nu?

I: Așa este.

G: De exemplu, e ca și cum ai spune că un magazin care vinde mâncare delicioasă cu siguranță va deveni popular. În primul rând, dacă fac afaceri prin a servi mâncare, ar trebui să fie în mod natural delicioasă, nu? Și dacă mâncarea este bună, cu siguranță nu înseamnă că nu contează ce fel de decor este, nu contează ce fel de muzică este în magazin, nu contează ce fel de atitudine are staff-ul. Nu contează cât de delicioasă este mâncarea la un magazin de ramen, dacă bătrânul îți aduce supa cu degetul său în ea, nu ai de gând să te superi?

I: Hahahahaha.

Să fii bun la a cânta este de așteptat. Mai mult, dacă țintești mai sus de asta, tot ce are legătura cu melodia este important.

G: În mod natural, ar trebui să țintești spre a fi capabil, dar nu este bine dacă nu te concentrezi pe lucrurile de dinainte de asta. Așadar totul este o prezentare. Chiar și interviul pe care îl fac acum este o metodă de a-mi transmite gândurile către lume. Programele TV sunt la fel. Cred că devine o apropiere. În interior, sunt persoane care, datorită poziției, nu au nevoie să apară la TV, nu au nevoie de media. Dar asta este din cauză că este un stil pe care îl fac la limită.

Decizia de a nu apărea este de asemenea o metodă.

G: Corect. Ca interpret, mai mult decât să apari pe scenă, totul este legat de prezentarea sa. Dacă acoperirea media este punctul tău slab, nu trebuie să folosești aceea metodă. Dacă acesta este stilul lor, cu siguranță nu este o decizie greșită. Alți interpreți au fiecare propriul mod de a face lucrurile, așa cum eu îl am pe al meu. Și mă gândesc de acum încolo, că și el își va găsi modul lui. În timp ce are diverse experiențe. Din motivul acesta, ar trebui să încerce să facă lucruri diferite acum.

I: Da. Am intenția de a ”Am să încerc asta acum”. Până acum, când încercam sporturile, fără a forța sau a fixa ceva de la început, am decis să încerc să schimb pentru moment, și făcând asta, am învățat multe lucruri pe care le-am înțeles și am ajuns să le aplic practic. De acum încolo vreau să aplic cuvintele lui Gackt cu atenție, și să merg înainte hotărât făcând orice și totul.

Chiar ai un simț de respect pentru Gackt, care poate vorbi pe înțeles despre ”prezentare”.

I: Da. Deja este manualul meu de instrucțiuni. Vreau să-l citesc iar și iar.

G: Despre ce vorbești? (râde)

De obicei îl consulți?

I: Nu, nu îl consult...nu este că nu, dar (râde). Este o consultare dar nu este o consultare.

Însemnând?

I: Nu îl consult cu lucruri ca ”Ce ar trebui să fac după asta?, și nu vreau. Nu este asta, dar gânduri ca ”Nu vreau să mă opresc aici, vreau să fug la infinit”, le ascultă pentru mine.

Înțeleg. Cu siguranță, vrei să fii egalul lui Gackt ca bărbat?

I: Să fiu egalul lui ar putea fi greu, dar cred că am să încerc fără a spune că este imposibil! (râde)

Nu există un asemenea lucru ca imposibilul, nu?

G: Desigur, cred că este o legătură. Și eu am avut asemenea legături înainte. Viața mea de până la 19 ani a fost una plictisitoare, doar de existență. Distructivă, excluzionistă, într-adevăr o viață ca o minge de lucruri negative. Dar am întâlnit o anumită persoană când aveam 19 ani, și acela a devenit punctul meu de răscruce. Eu însuși m-am simțit dezgustat de modul meu de a trăi de până atunci, și cred că am vrut să găsesc un mod diferit de a trăi. Pe atunci mi s-a spus asta de către acea persoană ”Să înaintezi în timpul care trece astfel, este asta viața pe care vrei să o trăiești? Sau este viața pe care vrei să o trăiești simțind că este interesantă și amuzantă? Care este mai bună?” Aceea persoană m-a învățat multe lucruri, dar acesta a fost cel mai mare. A lăsat un ecou în inima mea. Și de atunci, cred că viața mea a început în cele din urmă. Așadar, vreau să dau câte un brânci persoanelor care încearcă din greu. Pentru că și eu am fost așa.

I: Și, primind un brânci de la Gackt, și eu vreau să fiu capabil să dau câte un brânci înainte cuiva.

G: Așa este. Este o cursă de ștafetă. În cele din urmă, amândoi am putea fi astfel, dar într-o zi vom muri. Dar chiar dacă corpul meu, fizic, dispare, cred că gândurile și convingerile mele pot fi date mai departe. Dându-le astfel mai departe, cred că pot trăi pentru totdeauna. Atunci cred că viața mea are un sens.

Chiar și seriile Kamen Rider sunt un spectacol despre a continua să trăiești în succesiune.

I: Recent, copii mi-au trimis scrisori spunându-mi ”Vreau să fiu puternic ca Tsukasa”. Vreau ca acei copii să continue să-și urmeze visele. Așadar Kamen Rider și eu, amândoi încercăm din greu să fim o astfel de existență.

Acele sentimente sunt probabil legate de maturizare, nu? Gackt, tu vrei să crești și mai mult?

G: Desigur!

Oamenii speră că-ți vei întinde lumea de acum încolo, nu-i așa.

G: Eu, pentru că am mulți fani care cred în mine, vreau să continui să le arăt speranțe și vise. Nu vreau să-i trădez. Să stau în fața oamenilor și să-mi arăt spatele, cred că asta este.

I: Vreau să ajung unde este Gackt. Chiar dacă modul meu de a face asta este diferit, vreau să o fac cu o noblețe ca a lui Gackt. Într-o zi cu siguranță am să-l prind din urmă, am să-l depășesc...nu, am să fiu el!

G: Abia aștept.

Canalul GACKT – discuția 95 a revistei-blog 17.04 (26 aprilie 2015)

Poveștile idioate ale lui GACKT nr. 47

Bzz Bzz Bzz...

Sub acest cer… ♪♫ (Versuri din ”Mirror”)

Beep…

Da, alo…

Oh, tu ești.

Ce este?

Te simțeai singură și vroiai să-mi auzi vocea?

Ahahahaha.

Huh?

Poți auzi ploaia?

Ai urechi bune.

Nu este ploaie.

Este cascada de lângă piscină.

Piscina din casa mea are o fântână.

Huh?

Cea din dormitor?

Nu.

Nu este atât de tare.

Sunt în Malay. (Malaysia?)

Lucram acasă.

Huh?

Câte case am?

Uhmmm…acum…

Este Hong Kong…

Și Filipine,

Indonezia…

Am câteva în Asia de Sud-Est,

Așa că schimb țările pentru a se potrivi stării de spirit la ceea ce lucrez.

Această țară este frumoasă în această perioadă a anului.

Când lucrez pe terasă ascultând sunetul apei,

Lucrez mai mult decât mă aștept.

Și, îmi place ploaia, nu?

În această perioadă a anului

În Asia de Sud-Est, când vine seara

Întotdeauna este o furtună.

Ploaia este bine venită în această perioadă a anului.

Dar ploaia de ieri a venit atât de brusc

Că nu am putut nici măcar să conduc…

Am fost foarte surprins.

Era noapte așa că nu am putut vedea nimic,

Chiar dacă conduceam pe autostradă

Majoritatea mașinilor se opriseră din cauza ploii.

Este amuzant, nu?

De obicei nu întâlnești o ploaie

Prin care îți este atât de greu să vezi ce este înaintea ta.

Huh?

Dacă este Takumi cu mine?...

Nu e ca și cum e iubitul meu…

Mai lasă-mă.

S-a întors în Japonia acum o săptămână.

A spus că avea întâlniri în Japonia la care trebuia să meargă

Și s-a întors.

Huh?

Vrei să vezi cum este casa mea?

Nici gând.

E foarte aglomerat aici acum.

Nu mai este destul spațiu așa că mă gândesc să mă mut.

Am tot căutat o proprietate constant în ultimul timp.

Să te uiți la câteva într-o zi este incredibil de obositor.

Dar când găsesc o proprietate drăguță devin agitat.

Sunt interesat în a căuta o proprietate în primul rând

Până în punctul în care uneori chiar mă gândesc să mă implic în imobiliare.

M-am uitat la peste 1000 de proprietăți până acum.

Îmi fac timp să merg și să mă uit la o grămadă.

Am găsit și câteva proprietăți plăcute de data asta.

Au fost unele chiar minunate.

Încă încerc să mă decid care este cea mai bună.

Huh?

Ce fel de proprietăți erau?

Hmmm,

Îmi plac locurile înconjurate de verdeață.

Așadar, când găsesc un asemenea loc,

Ajung să caut mai multă proprietate în zonă.

Mediul este cel mai important lucru.

Nu poți schimba asta cu bani.

Huh?

Dacă am timp să mă relaxez?

Ahahaha.

Mă relaxez.

Când Takumi vine în Asia de Sud-Est,

Este mult mai vesel decât de obicei.

Ca și cum,

Brusc  începe să mimeze diverse poziții…

Ei, nu înțeleg ce vrea să dobândească,

Dar presupun că se distrează.

Ahahaha.

Când privesc asta, sunt relaxat.

Dacă oamenii din jurul meu râd,

Atunci și eu pot să mă distrez și să fiu vesel.

Presupun că ”fericirea” înseamnă să poți fi în acel mediu.

Orașul este frumos,

Și serile sunt uluitor de frumoase.

Să mă relaxez afară cu o ceașcă de ceai astfel,

Este ceva chiar răcoritor pentru mine.

Când petrec timp cu astfel de lucruri mărunte,

Multe idei îmi vin în minte.

Să pun acele idei împreună una câte una

Și să le dau formă este treaba mea, nu?

Ei, în timp ce lucrez cât de mult pot să o umplu cu idei,

El doar se prostește…

Întotdeauna încearcă să se arate grozav…

Nu, nu, nu încerc să arăt grozav.

Dar nu am să pierd la un concurs de fețe caraghioase.

Aplicația Dream Call - Apeluri telefonice de la GACKT

Aplicația ”Dream Call” constă în următorul lucru: o descarci pe telefon, te abonezi la ce artiști ai vrea să te sune, și aștepți. Aceștia, la întâmplare, o să ”te sune” și o să vorbească cu tine. De fapt, sunt câteva mesaje înregistrate de dinainte, și se prefac ca și cum ar vorbi cu tine. (Asta este din ceea ce știu eu, dacă sunt persoane care știu mai multe, lăsați un comment.)
Desigur, și GACKT-san a înregistrat câteva asemenea mesaje. Nu mai țin minte exact perioada în care a fost, dar a fost sigur pe undeva prin 2011.
Fișierul audio conține toate înregistrările făcute. Le puteți asculta în timp ce citiți traducerea. (Cine dorește transcrierea în japoneză, să mă contacteze.)

Dream Call Audio

1. Toronto Starbucks

Aloo. Hey, bună dimineața. Hm? Haha, merg pe stradă. Da, în Toronto. Cred că tocmai am ajuns la un Starbucks. Hahahaha, așa este. Îmi place, nu-i așa? Atmosfera este nemaipomenită. Chiar este foarte bună. Da. Exact. Hm? Cappucino. Starbucks este interesant,  au pahare exclusiv pentru fiecare regiune. Exact. Yup. Poftim? Mda, ceva în genul. Păi, atmosfera este plăcută. Da, multe Starbucks în Canada se află la colțul intersecțiilor. Au o atmosferă plăcută și, de multe ori, sunt construite în cadrul unor clădiri vechi. Da, așa este. Hahahaha. Poftim? A ta? Păi…,normal, cafeaua pe care o faci tu este mult mai gustoasă. Da, știu, când o să mă întorc. Mmhm. Abia aștept. Ok. Te mai sun. Azi mă simt foarte bine. Vorbim mai târziu.

2. Călătoria Fan Club-ului la Toronto

   

Aloo. Hei, ce mai faci? Hmm, acum? Acum sunt în Toronto. Da, am venit aici pentru călătoria fan club-ului. Mmhm, da. Păi, tocmai am părăsit hotelul. Da. Ce hotel? Westin...cred că este Westin. Da. Se pare că a plouat până de curând, dar acum s-a oprit. Da, este chiar drăguț acum. Da, exact.  Văd o mulțime de apartamente. Da. Ce oră este acum acolo? Oo, așa târziu? Ce s-a întâmplat, hmm? S-a întâmplat ceva rău? Totul e bine, fii curajoasă. Da, și eu voi face tot ce pot. Da, ai dreptate. Da, așa este. Privește drept înainte și înaintează pas cu pas. Da, așa. Asta trebuie să faci. Sună-mă oricând vrei. Bine, vorbim mai târziu. Ok. Pa.

 3. Toronto dimineața

     

Hei, bună dimineața. Este dimineață, ora 9. Da, Toronto. Tocmai am părăsit hotelul. Este nemaipomenit aici. Ceață, este ceață . Da, așa este. Hahaha. Este prima dată când văd Toronto învăluit în atâta ceață. Daaa. Mmhm. Totuși, este cam greu să vezi prin ea. Poftim? Aa, desigur.  Mă îndrept spre locație. Da, sunt bine. Oboseală? Hmmm, nu este ca și cum nu aș avea, dar … ei bine, întotdeauna o am, așa că nu-i mai dau importanță. Hahaha. Așa crezi? Mmhm,  cred că în jur de 10 minute de aici. Daa, așa este. Mmhm, știu. Ok, atunci. Da, am înțeles. Și tu să fii atentă, ok? Da. Păi, eu plec. Da, doamnă. Vorbim mai târziu.

4. Toronto

Aloo . Da, este GACKT. Ce mai faci? Mmm, poftim? Haha, nu, mă gândeam să merg la cumpărături acum. Sunt în Toronto, da, lucrez. Mda, este destul de frig, mult mai friguros decât mi-am imaginat. Temperatura a scăzut serios. Am uitat să-mi iau o jachetă. Da, m-am gândit să-mi cumpăr o jachetă de la Armani, așa că acolo mă îndrept acum. Hm? Daa, exact . Trupul meu este cu o mărime mai mare, așa că nici o jachetă nu mă mai încape. Da, sigur. Da. Haha, tocmai am trecut pe lângă…, locul unde am realizat fotografiile pentru calendarul din anul trecut. Mmhm. Hehehe. Daa, anul trecut, anul trecut am fost aici. Exact. Calendarul anului acesta este … cel din Toronto. Așa este. Anul viitor? Nu îți spun. Este încă secret. Totuși, am realizat niște poze superbe. Da, deși pozele din Toronto au fost și ele reușite. Vrei să vii cu mine o dată pe aici? Este plăcut. Da, desigur, știu. Voi fii atent. Sosim curând. Am sunat doar să-ți aud vocea. Pe curând. O sa te mai sun. Ok. Mulțumesc. Pa.

1. Înainte de live-ul din Fukuoka

Bun. Aa, tu ești. Bună dimineața. Hm? Sunt în Fukuoka. Da, pentru un live, un live. Mă îndrept spre locul de întâlnire. Da, vremea este plăcută. E cald aici. Cred că da, haha. Vocea mea? Hmmm, încă nu s-a vindecat. Mda, nu pot face nimic în privința asta. Așa este mereu. Sper să-mi revină până începe concertul. Trebuie să-mi revină. Totul este despre KiAi, KiAi. Așa e, poți face orice dacă ai KiAi. Da, dacă te gândești că o poți face, atunci vei reuși. Dacă nu te crezi în stare, atunci nu vei reuși. Așa funcționează, nu-i așa? Daa. Haha, nu, nu atât de rău. Ieri... m-am dus la culcare în jur de 5-6 dimineața. Da, mereu în jurul acelei ore. Sunt bine. Da.. Voi ajunge la întâlnire curând. Da, voi face tot ce pot. Te sun după ce se termină. Pa.

2. După live-ul din Fukuoka

Alooo. Mmhm, sunt Gackt, da. Vocea mea?  Este atât de răgușită. Acum, da, sunt în Fukuoka, tocmai am terminat un live. Desigur, mmhm. Voiam să-ți aud vocea, așa că te-am sunat. Mmhm. Sunt obosit, foarte obosit. Da. A fost un live reușit. Mai este încă unul și mâine. Avem două live-uri în Fukuoka. Sunt foarte obosit... Acum? Mmmmmm,  cred că mă voi întâlni cu membrii și vom vorbi puțin și apoi o sa mă culc. Mda, știu. Nu mă voi întoarce acasă prea târziu. Păi, te mai sun. Ok? Noapte bună. Pa.

Vancouver 1

Bună. Da, e dimineață. Poftim? Oh, acolo este noapte, nu-i așa?. Da, e 6 dimineața. Mmhm. Nu, m-am trezit ( și nu am mai putut să adorm). Mmhm. Acum? Sunt în Vancouver. Mda. Nu, a trebuit să lucrez în Toronto, apoi m-am oprit în Vancouver în trecere. Voi rămâne peste noapte aici și apoi mă întorc direct în Japonia. Mmhm. Da, ai dreptate, sunt aproape de plajă. Oceanul este minunat. Răsăritul roșiatic al soarelui este extraordinar. Mmm, văd o mulțime de bărci în fața mea iar păsările cântă.  Da. Mă simt tare bine aici, este unul dintre locurile mele preferate. Da. Nu, este răcoare, chiar foarte răcoros. Mda. Ies. Cred că o să hoinăresc puțin prin oraș înainte de a pleca acasă. Ai dreptate. Da. Știu. Te sun când mă întorc. Ok. Mmhm, mulțumesc. Pa.

 Macau  1

Heeeei, alo? Ce mai faci? Voiam să-ți aud vocea, așa că te-am sunat. Acum? Suntem pe drum. Macau, da, așa este. Aproape de Hong Kong. Da, pentru ședința foto pentru calendar . Da. Așa este. Pentru anul viitor. Facem poze de la miezul nopții și este destul de obositor. Dar totuși mă distrez. Deși, sunt somnoros. Nopțile în Macao sunt frumoase, luminile sunt incredibile. Desigur. Acum? Cred că tocmai am trecut de Louis Vuitton. Da, este Bellagio, Bellagio. Hotel acesta chiar este frumos. Poftim? Hahaha. Bine. Dacă ești cuminte, te voi aduce cu mine aici. Promit. Dar să fii fată cuminte. Oops, nu este Bellagio, este Venetian. Venetian. Venetian este numele celui de la Delta. Este incredibil de frumos. Ah, se pare ca începe din nou filmarea, așa că trebuie să închid.  Te sun când mă întorc acasă. Da, pe curând.

(Habar nu am despre ce vorbește, dar, căutând pe internet, mi-a spus ceva de un râu Delta, deși când caut pe hartă, nu văd nici un râu în Macau, iar hotelul Venetian nu este deloc înconjurat de apă. Dar, dacă dați pe Google Maps, și scrieți Hotel Venetian Macau, și apoi dați la poze, puteți vedea că, pe lângă faptul că hotelul este enorm de mare, are un fel de râu construit în interior, cred că pentru a păstra ideea de Veneția. Dacă nu se referă la asta, atunci nu știu la ce se referă.)

Macau 2

Bună, alooo? Oh, ce mai faci ? Da, nu am mai vorbit de multă vreme. Ce s-a întâmplat? Poftim? Hahahaha, te simți singură? Mmhm. Nu te îngrijora. Da. Acum? Sunt în Macau pentru ședința foto a  unui calendar. Da, așa e. Este trecut de  12. Da exact. Filmarea a început de la miezul nopții. Este foarte greu. Nu știu când se va termina, se pare că va dura până dimineața. Da, voi fi bine, mulțumesc. Da, voi avea grijă. Te sun când mă întorc. Și tu să dai ce-i mai bun, ok? Pe curând.

 Am avut un coșmar

Alo? Hey, ce mai faci? De ce plângi? Ehh? Haha, ai avut un vis urât? Haide, nu ești un copil...Bine, bine. Da. Nu-ți mai este frică acum, nu? Da, e bine. Da. Aici? Este încă dimineață aici. Da, nu sunt în Japonia. Da, desigur, este bine. Sunt în pauză acum. Ești norocoasă deoarece , în general, nu răspund la telefoane în timpul muncii. Da. Ce fel de vis ai avut? Poftim? Bine, atunci îmi poți spune când mă întorc. Da, e bine. Acum poți dormi liniștită, nu-i așa? Ești bine. Du-te la culcare. Yup, așa e. Știu. Ok. Noapte bună. Mmmhm, vise plăcute. Pe curând.

 

Mai ești supărată?

Ummm, alo? Hei, mai ești supărată? Aa, am făcut ceva rău. Da. Îmi pare rău. Umm, chiar îmi placi mult. Mmhm, da. Hahaha. Știu. Da. Nu, a fost din vina mea. A fost greșeala mea. Păi, îmi pare rău că nu mă pricep să-mi cer scuze. Mda. Nu, întotdeauna te apreciez pentru că rămâi lângă  egoistul de mine. Da, te apreciez. Oh, acum? Da, sunt la studio, tocmai am terminat de filmat. Am întârziat foarte mult. Ah, de acum încolo? Hmmmm, ok. Vino aici. Să vedem, pot să plec de la studio cam în 30 de minute. Daa, atunci ne vedem mai târziu. Te sun când plec. Pe curând.

 S-a întâmplat ceva rău?

Alo? Oh, nu am mai vorbit de multă vreme. Ce mai faci? Pari dărâmată. Da. S-a întâmplat ceva rău? Haha, ce-i asta, suni numai în astfel de momente, nu-i așa? Înveselește-te. Da. Hm, aici? Este după-amează... nu, este ora 1. Da, așa este. Sunt în Canada. Este legat de muncă, de serviciu. Am puțin timp liber azi , așa că sunt la cumpărături și hoinăresc prin oraș. Haha, este foarte plăcut aici. Clădirile vechi coexistă cu cele noi iar atmosfera este nemaipomenită. Este interesant. Huh? Hahaha, da, dacă ești cuminte. Te voi aduce aici dacă ești fată cuminte. Hmmmm, mă întreb, dar poate că nu, din moment ce te-ai plâns atâta... Da.  Nu-i așa? Depinde numai de tine dacă lucrurile merg bine sau nu. Da, așa este. Așa merg lucrurile. Dă ce-i mai bun din tine, ok? Nimeni altcineva nu te va ajuta. Da, trebuie să depășești prin propriile tale forțe. Da, nu uita. Suna-mă după ce-ți vei fi recuperat energia. Yup, mai vorbim. Nu te îngrijora, voi fi lângă tine. Pe curând.

Gackt blog - 26 aprilie 2015

Mr. ENCOUNTER (discuția 95 a revistei-blog extras)

Dragii mei G-LOVERS

Puteți citi recentele mele cuvinte

Pe revista-blog GACKT.

Așadar, cei care doresc să o citească toată, verificați-o.

*Acesta este un extras de pe Canalul GACKT.

(Postările sunt de 3 ori pe lună)

http://ch.nicovideo.jp/channel/gackt

Pentru prima dată după ceva timp, am pornit motoarele.

Este iubitul meu Lamborghini Murcielago.

Acesta este hobby-ul meu.

Când vorbesc despre un cal fără odihnă,

Asta abia poate fi comparat cu Aventador.

Apoi controlul este greu de învățat,

Și dacă se întâmplă să-l ofensezi, va deveni ursuz în curând.

Acesta va fugi ușor într-un colț,

Și va fi nevoie de cei mai buni șoferi să-i supună ”jucăria unui bărbat”.

Dacă te gândești la asta,

Aventador a fost bine făcut.

Nu este doar o simplă schimbare de model

Ceea ce face o mașină diferită.

Poți spune că este complet o mașină diferită...

Toate controalele electrice,

Referitoare la viteză și ghidajul roții, au fost toate schimbate.

Inițial când am condus prima dată,

Am simțit o puternică diferență de parcă

Conduceam un Celsior în schimb.

”Este chiar...același Lamborghini...?”

M-am tot gândit iar și iar.

Gândindu-mă că ar putea fi din cauză

Că chiar se simțea ca un model vechi.

Când am mers prima dată cu Aventador,

O scenă din Gundam mi-a venit în minte...

În A Bao A Qu,

Un mecanic Zeong,

Un ”sergent Sakioka” și Char Aznable au avut o conversație.

Acest Sakioka este un lucru separat dar,

Un personaj pe nume Rio Marini este și el implicat dar...

Ei, e un fel de poveste maniacă.

Cei care știu despre ceea ce vorbesc,

Mă întreb dacă sunt printre fanii mei...

Aceasta este conversația dintre Sakioka și Char.

Sergentul Sakioka

”80%? Asta nu este o glumă. În acest punct, Zeong este la 100%.”

Char

”Nu este realistic.”

Sergentul Sakioka

”Așa este creat modelul. Oamenii cu ranguri mai mari nu vor înțelege asta.”

Char

”Când ai explicat metoda de folosire de mai devreme am înțeles dar, Psycommu...pot folosi asta?”

Sergentul Sakioka

”Cum abilitățile noul tip de colonel încă nu sunt cunoscute, nu pot confirma nimic.”

Char

”Spune clar. Nu îmi place asta.”

Sergentul Sakioka

”Iertare. Dacă te consolează cumva, dacă Colonelul este cel care îl folosește, lucrurile ar trebui să meargă bine.”

Char

”Mulțumesc. Am încredere în tine.”

Acest schimb de cuvinte

Este preferatul meu

Din seria Gundam.

Ei,

Asta clar arată personalitatea lui Char.

Felul lui de a gândi este

”Indiferent de rangul unei persoane,

O persoană ar trebui să își spună părerea sinceră fără prejudecăți.”

El ține de un principiu al eficienței.

Un alt punct este,

Sergentul Sakioka, care îl are pe Char ca și Colonel deasupra rangului său,

Fără ezitare,

Și cu o atitudine strictă i-a vorbit lui Char.

Asta este,

O încredere sigură în ceea ce a pregătit și a făcut

Cu alte cuvinte Zeong-ul, care i-a oferit aceea personalitate.

Am deviat de la subiect dar...

Tânjesc după o astfel de relație pe care cei doi o au.

Ca atlet,

Ca muzician,

Ca și șofer,

Indiferent de ce afacere faci,

Dacă nu ai un partener care poate fi astfel cu tine,

Nu poți cuceri lumea chiar dacă tu ai puterea de a face asta.

Pentru mine, Murcielago este un Gelgoog.

Aventador ar putea fi considerat un Hyaku Shiki presupun...

(Probabil referințe din Gundam >.<)

Pentru mine,

Mai mult decât Aventador,

Prefer acest cal nesupus, Murcielago.

Murcielago mi-a făcut nenumărate probleme în tot acest timp dar,

Cum era de așteptat încă îmi place și mai mult.

Poate că este sentimentul de a conduce un model vechi...

Acesta este mult iubitul meu corupt Murcielago.

Aripa/Apărătoarea a fost prinsă în bordura parcării,

Și carbonul a intrat în crăpătură.

(Sincer, nu mă descurc când vine vorba de mașini. Nu știu dacă este bine tradus.)

Când acest accident s-a întâmplat,

Bordura a devenit un fel de piedică,

Și nu m-am mai putut mișca deloc.

Când să vizitez un complex de apartamente al unui prieten apropiat,

Un asemenea accident să se întâmple...

Multe persoane de la securitate

Au făcut încercări și erori pe el

Și în cele din urmă au fost nevoiți să scoată bordura din pământ.

Privind la carbonul care a intrat în crăpătură, arată dureros.

Problema nu este costul reparației.

Să găsesc un mecanic bun peste hotare este

Foarte dificil.

Chiar și în Japonia,

Să găsești un mecanic în care chiar să ai încredere

Va dura ceva timp,

Acum într-o țară străină voi putea să găsesc unul bun...

În mod normal ar fi normal să gândești așa dar,

Sunt binecuvântat cu norocul de a întâlni persoane bune.

Să numesc acesta calitatea mea nu ar fi o exagerare.

Din cauza acestui accident,

Noi cunoștințe neașteptate au venit zburând la mine iar.

Cu asta ca și cauză,

Am întâlnit un șofer/concurent pentru Lamborghini,

Și l-am întâlnit pe prietenul apropiat al prietenului meu,

Un tip pe nume Zen.

După ce am luat masa împreună, ne-am înțeles bine,

Apoi ne-a invitat să-i vizităm fabrica

Și am mers și am găsit mulți mecanici

Lucrând din greu să mențină multe mașini frumoase care erau aliniate.

La fabrica lui,

I-am fost prezentat lui Zen și partenerului său.

Am vorbit destul de mult cu partenerul său neastâmpărat.

În timp ce pierdeam vremea cu el și cu partenerul său,

Am vorbit despre câteva subiecte diferite.

Cei doi păreau să se bucure să vorbească liber, ca niște copii.

Cu siguranță mașina mea a fost lovită dar

Să pot întâlni asemenea persoane grozave printr-o șansă

Este ceva pentru care sunt recunoscător.

Zen, partenerul, care politicos

Mi-a prezentat mașinile din fabrică una câte una.

Zen și partenerul său

Aveau expresii serioase când stăteau înaintea mașinii,

Și vorbeau în detaliu despre asta,

Și iar aceeași scenă mi-a trecut prin mine.

Pot practic să dublez conversația lor...

”Ah!!!! Char și Sakioka!!!”

...

Asta mi-a făcut pieptul să se strângă.

Dacă explicam despre Gundam,

Ar lua prea mult timp...

Născută dintr-un accident,

O minunată...nouă întâlnire.

Numele meu este GACKT...

Motto-ul meu este ”Mr. ENCOUNTER”.

Când am să-i întâlnesc iar,

Poate mă vor lăsa să văd ceva la fel de minunat iar.

Mulțumirile mele către tine care ai îndurat lovituri pentru mine ca să am o asemenea întâlnire minunată.

”La-la..., ghidează-mă înainte!”

GACKT

Puteți citi recentele mele cuvinte

Pe revista-blog GACKT.

Așadar, cei care doresc să o citească toată, verificați-o.

*Acesta este un extras de pe Canalul GACKT.

(Postările sunt de 3 ori pe lună)

http://ch.nicovideo.jp/channel/gackt

B=Pass – februarie 2009

Interviu cuvinte-cheie

Și am putut vorbi cu Gackt despre multe lucruri, inclusiv cuvintele-cheie din viziunea asupra lumii din versurile single-ului ”GHOST” (”Zeu”, ”Cruzime”, ”Fericire”), și de asemenea despre ”Progresul în lume” și ”Ambițiile pentru 2009”.

                ”Zeu”

Î: Crede Gackt în Dumnezeu sau are vreo credință în orice fel de religie?

G: Dacă spui zeu, ceea la ce se gândește toată lumea ar putea fi zeu din religii, cum ar fi creștinismul (Dumnezeu), dar în cazul meu, este probabil aproape de un zeu al naturii.

Î: Un zeu al naturii.

G: Da. Nu neg nici o religie, dar cred că se apropie de un zeu al naturii, și acest fel de a gândi este puțin special. Oamenii nu pot deveni zei. Dar în munți, păduri, copaci, diferite lucruri naturale, există zei și spirite, și sunt persoane care predică acel mesaj. Mă întreb dacă sunt mesageri ai zeului?...Acel fel de sentiment.

Î: Cu ce fel de sentiment a fost scris ”zeu”, care apare în single-ul ”GHOST”?

G: Acela a fost cu sentimentul de zeu care a creat oamenii.

Î: Înțeleg. Totuși, religiile sunt misterioase. Deși se spune că salvează oamenii, pe de altă parte sunt rădăcinile războaielor și conflictelor religioase.

G: Da. Nu crezi că să lupți în numele unui zeu este ciudat?

Î: Da, așa cred. Sunt foarte în contradictoriu.

G: Sunt în contradictoriu. Să faci un război să vezi care zeu este corect sau greșit, cred că este într-adevăr ciudat. Deși războiul, indiferent de ce motive ai, nu este decât război, nimic mai mult decât să măcelărești oamenii și să distrugi lucruri, ei folosesc cuvântul ”zeu” pentru a se justifica. Este o scuză convenabilă. Pentru că, iar, poți simți ipocrizia.

Î: Atunci, tu spui ”un zeu al naturii”, dar...

G: Aș putea îndrăzni să spun, dar doar să spun.

Î: Dacă îmi amintesc corect, am un presentiment că ai mai spus asta înainte Gackt, vroiai să urci pe muntele Fuji de Anul Nou, este asta un mod de a comunica cu zeul naturii?

G: Nu, nu are nici o legătură. Este doar pentru că îmi place priveliștea din vârful muntelui. Uneori când mă îngrijorez, urc pe munte singur, dar este din cauză că mă simt mic când fac asta. Pentru că nu există munții și natura împreună de zeci de mii de ani? Dacă mă duc pe un munte astfel, mă gândesc, wow, viața mea chiar nu e nimic decât o clipită. Și am mai făcut asta înainte. Când eram puțin îngrijorat, mă întorceam în Kyoto dintr-un moft și urcam pe muntele meu preferat. Dacă stăteam o zi întreagă privind peisajul de acolo, simțeam că grijile mele erau foarte mici.

Î: Um, este okay și așa, dar porți ghete pentru urcat pe munte în astfel de momente?

G: Uh, merg cu mașina. Pentru că pot merge până în vârf astfel.

Î: Cu mașina! Deci nu este pentru că îți place să te cațeri pe munte, ci mai degrabă îți place să privești peisajul din vârf?

G: Da. Nu îmi place să merg pe jos pe munte. (râde) Îmi place să hoinăresc. Îmi place să merg pentru o plimbare, dar...de multe ori, vezi tu, nu sunt persoane care să le placă să meargă pe munte. Pentru că nu am nici un interes în a mă cățăra. (râde) Îmi place doar să rătăcesc prin munți.

Î: Înțeleg...ei bine, mi-am făcut imaginea asta cu tine cu un rucsac și pălărie, purtând ghete pentru cățărat. Și m-am gândit că asta chiar nu îi se potrivește lui Gackt. (râde)

G: Aah, chiar nu pot face asta. În mod normal merg pe munte fără un scop anume, găsesc un loc bun de stat și pierd vremea, să continui să merg și să tot merg neîncetat este pur și simplu imposibil cu personalitatea mea. (râde)

(Mare parte din confuzia celui care îi ia interviul poate fi atribuită faptului că expresia japoneză folosită poate însemna ”a te cățăra pe munte” sau ”a urca un munte”. Bineînțeles, Gackt s-a referit la a doua interpretare, dar persoana care îi ia interviul s-a gândit la prima interpretare.)

                ”Cruzime”

Î: Ce îți vine în minte când te gândești la cruzime?

G: Hmmm, cred că ar fi existența oamenilor. Pentru că nu este o creatură vie la fel de crudă ca omul. Cuvântul ”crud” chiar nu se aplică animalelor, nu?

Î: Așa este. Chiar și cei puternici care îi mănâncă pe cei slabi este un act de supraviețuire.

G: Da. Este ceva ce cineva mi-a spus acum mult timp, dar oamenii trăiesc prinși între un complex de superioritate și unul de inferioritate. Nu contează cine este persoana, pentru că ei trăiesc în spațiul dintre sentimentele de superioritate și inferioritate, ei deleagă persoane în jurul lor ca superiori și inferiori, și se simt superiori față de cei inferiori și inferiori față de cei superiori. Așadar, nu va exista niciodată o lipsă de bârfă în această lume, și oamenii nu se vor opri niciodată din a se critica unul pe celălalt. Când am auzit asta, m-am gândit că probabil așa este, dar asta se întâmplă și pentru că oamenii sunt creaturi slabe. Cât despre o persoană care a trăit fără sentiment de superioritate sau inferioritate ar fi o persoană bună, nu se poate nici măcar limita la asta. De data asta, nu ar fi nici o voință în ei, și ar fi ca o carapace goală. Nu au nici un interes în nimic din jurul lor. În cazul acesta, ei nu ar părea umani. Ceea ce păstrează echilibrul momentelor disperate compuse din părți rele a balanței, ar putea fi creaturile cunoscute ca oameni.

Î: Ah, înțeleg.

G: De exemplu, nu cumva lucrurile ca 2ch (forum foarte popular în Japonia, 2chan), unde nu îți arăți chipul sau să specifici cine ești și poți face orice anonim, au crescut? Ar putea fi persoane care să creadă că din cauza lucrurilor făcute de 2ch, numărul de persoane necinstite a crescut, dar nu este așa. Aceasta este realitatea. A oamenilor. Locurile unde asta poate fi expusă tocmai au crescut. Când o persoană este față în față cu altcineva, ea va încerca să arate motive și amabilitate și reținere, dar într-o situație în care chipul persoanei nu este arătat, poate spune lucruri crude, ridicole și egoiste. 2ch este dovada acestui lucru.

Î: Mă întreb dacă japonezii au mai multe locuri ca acesta? Nu pot spune direct, față în față, dar când este anonim, reacția iese la suprafață.

G: Da. Japonezii au o cultură de ”Dacă este la fel ca ceilalți, este OK”. Dacă întrebi de ce, este din cauză că să te gândești la lucruri ca un ”echilibru” este baza Japoniei. Așadar, evident, când sunt față în față cu o persoană bogată, au idei ca ”Cum de este atât de bogată? Probabil că a făcut ceva rău, nu?”

Î: Probabil că nu este un fel de a gândi ca ”Oamenii sunt diferiți în mod natural unul față de celălalt”, ci pare un fel de a gândi că ”Toată lumea este la fel”. Așadar, când oamenii sunt diferiți, sunt intimidați.

G: Așa este. Dacă sunt simpli, sunt intimidați. Dacă sunt drăguți, sunt intimidați. Dacă sunt deștepți, sunt intimidați. Dacă nu sunt, sunt intimidați.

Î: Este chiar și acel proverb ciudat, ”Cuiul care iese este bătut cu ciocanul înapoi”.

G: Da. Dar nu este așa în America. Din cauza mediului ce s-a creat în America, nu există o societate uimitor de diferită? Sau ar trebui să spun, nu este doar America, majoritatea țărilor din întreaga lume sunt societăți diferite, acum se spune că chiar și Japonia a devenit diferită, dar se pare că nu. Asta are merite, dar de asemenea și mari defecte...Cred că avem nevoie să înțelegem asta. Din cauza lipsei unor semnificații diferite, o pace necondiționată a minții poate exista aici. Dar este o poveste, este aceea ”pace a minții” o pace a minții indiferent de circumstanțe? Nu este cazul unei împăcări a conștiinței că lucrurile vor decurge normal indiferent de cât de mult rezistă țara noastră sau ceea ce facem noi. Dar sunt atât de multe persoane ce nu înțeleg asta. De exemplu, nu spun oameni ”Nu contează dacă nu găsesc alt loc de muncă, pot face doar muncă simplă”. Dar în alte țări nu poți nici măcar să faci asta. Pentru deocamdată, funcționează în Japonia. Ceea la ce vreau să te gândești este că, de acum înainte...chiar dacă în momentul de față, populația Japoniei este undeva între 110 milioane și 120 milioane, în 30 de ani, vor fi cu 70 milioane mai puține persoane. Populația Japoniei va scade la 70 milioane...sau chiar și 60 milioane?

Î: Rata natalității care scade.

G: Exact. Și pentru că va scade cu 60 milioane de persoane, va lăsa o copleșitoare deficiență în forța de lucru. Multe persoane de peste hotare doritoare să lucreze pentru salarii mici vor veni. Când asta se întâmplă, locurile în care japonezii să lucreze vor dispărea rapid. În progresia acestei dispariții rapide, chiar dacă te gândești că vei lucra doar simplu, pentru că normal, este mai bine să angajezi persoane care vor lucra pentru mai puțin, când asta va deveni normal, locurile libere vor dispărea. Ceea ce se va întâmpla după asta, este că va fi o imensă răsturnare de persoane tinere care nu pot obține o slujbă pe care să o facă singuri, care nu pot face lucruri, care nu pot crea lucruri. Și dacă te gândești la unde va izbucni frustrarea lor, va fi că eventual vor fi ofensați de adulți care fac această situație în momentul de față.

Î: Hmmm. Dar dacă privești Japonia acum, oamenii încă nu au acel sens al pericolului iminent, cu siguranță.

G: Deloc. Majoritatea oamenilor încă cred că nu este nici un motiv de îngrijorare. Dacă privești la restul lumii, nu suntem noi o țară mică? Chiar și așa, încă sunt multe persoane care cred că ”Economia Japoniei este prima din lume”. Chiar dacă nu mai este de mult timp așa.

                ”Fericire”

Î: Gackt, când sunt momentele în care simți fericire?

G: Hmm, recent, referitor la copii tinerei generații, când cred că am putut să le ofer un brânci din urmă, chiar și puțin, simt că, cumva am dat ștafeta mai departe, și asta cu siguranță mă face fericit. M-am gândit că asta înseamnă să devii adult. Ei, chiar și acum sunt multe lucruri copilărești la mine, dar ca adult, cred că trebuie să mă gândesc dacă pot sau nu să ofer ceva mai departe copiilor. Pentru că nu este cineva care poate face asta ca adult?

Î: Tocmai ai pronunțat cuvântul ”adult” acum, dar am un presentiment că în Japonia, chiar dacă luăm lucrurile imature ca fiind bune, sunt multe persoane, atât bărbați cât și femei pentru care voința de a fi adult este slabă.

G: Dacă îi numim pe cei cu rolul de a construi un pod pentru următoarea generație ”adulți”, cu siguranță sunt câțiva adulți în această generație. Sunt mulți bunici și bunicuțe, dar nu mulți adulți. Dar pentru că cei care vor face viitorul sunt copii, mă întreb, ce se va întâmpla dacă nu sunt adulți care să-i împingă înainte!

                ”Progresul în lume”

Î: În interviul de luna trecută, ai vorbit despre faptul că te gândești să vorbești despre un progres asupra lumii.

G: Ei, nu sunt sigur că ”progres” este cuvântul corect. Dar pentru că eu cred că japonezii ar trebui să iasă în evidență mai mult pe scena lumii, cred că ar fi bine dacă aș putea face o șansă pentru asta. Nu am nici o anxietate în a fi activ în jurul lumii, cred că o pot face ca de obicei. Așa că nu am nici un sentiment cum că-mi întind energiile, ca și cum ”Am să încerc!” sau ceva de genul acesta. Mai degrabă este ”Huh? De ce nu aș fi capabil să reușesc peste hotare?” Nu este nerelevant fie că am să o fac în Japonia sau în altă parte?

Î: Să fii activ în jurul lumii, pentru tine Gackt, este ceva foarte natural, nu? Vrei să le arăți oamenilor din toate țările ”lumea Gackt” în curând, vrei să o vadă.

G: Așa este. Într-adevăr cred că vor fi uimiți. Nu poți face acest gen de lucruri în mod normal, nu? Vei auzi ”Ești idiot!?” (râde) doar făcând asta.

Î: Treci prin multe probleme, nu?

G: De asta, chiar și acum vin din toată lumea să mă vadă. Vin din locuri ca Spania și Italia.

Î: Chiar și cu avionul.

G: Exact. Cheltuie între 400.000-500.000 de yeni doar pentru a veni la un concert. Uimitor, nu?

Î: Dar nu este că nu le înțeleg sentimentele. Pentru că nu este nimeni altcineva care să facă acest lucru, dacă ei vor să vadă, nu au de ales decât să vină, nu?

G: Dar chiar îmi pare rău, pentru toată lumea. Să cheltuie sute de mii de yeni.

Î: Dar cred că te revanșezi pentru asta.

G: Desigur, și eu cred asta. Dar chiar vreau să merg la ei. Nu înseamnă că toată lumea poate veni. Este doar o mică proporție de fani. Care plătesc 400-500 de mii de yeni pentru a veni. Trimise spre calculatorul meu sunt e-mail-uri trimise prin pagina oficială, dar în acel fișier sunt e-mail-uri pe care le-am putut sorta automatic din toată lumea, din America de Sud, America de Nord, Africa, Europa, Australia...e-mail-uri sunt trimise din toate țările. Și ceea ce este scris acolo iar și iar este ”Te rog fă un concert în țara noastră”. Când le citesc, cumva mă doare inima. Chiar vreau să răspund repede acestor cerințe.

Î: Ai o viziune concretă de când și unde?

G: Este și faptul că să iau acest turneu cu mine ar fi mai degrabă dificil. Chiar dacă ar fi să fiu doar eu și trupa și să cântăm, aș fi putut merge după plac.

Î: Dar dacă ai fi făcut asta, nu ai fi putut să transmiți ”lumea Gackt” complet, nu?

G: Da. Doar că, să duci totul peste hotare are un număr teribil de dezavantaje. De obicei, la concertele altor muzicieni, ei muncesc din greu pentru ca însuși concertul să scoată un profit, dar la mine, suma strânsă doar îmi acoperă cheltuielile de a face concertul (râs amar), așa că asta e tot ce pot face. Dar cred că este în regulă. Cred că un concert este locul unde toată lumea vine acasă. Nu mă gândesc să încerc să scot un profit aici. Dar chiar dacă este bine dacă pot ajunge la asta în timp ce mă chinui, dacă trec peste asta, nu mai pot continua deloc, și asta nu se merită să vorbim despre. Cred că este o semnificație în a continua prezentarea. Așadar, cred că a transforma lumea într-o scenă ar putea fi făcut ca de obicei, dar în afară de asta sunt probleme ce trebuie să fie rezolvate mai întâi.

                ”Speranțe pentru 2009”

G: Mai întâi, vreau un concert să ajung la fanii care așteaptă peste tot în lume. Este o explozie a ”lumii Gackt”. Sincer, cei care nu vor veni vor regreta. Și cei care vor veni vor fi norocoși.

Î: Da. Dar este o problemă de a vrea să vină, dar de a nu putea lua biletele...

G: Da, chiar este îngrozitor de data asta. (râs amar) Așadar pentru cei care chiar au vrut să vină dar nu au putut lua bilete, am un premiu.

Î: Huh? Un premiu!?

G: Hehehe. Ei, așteptați-l.