Twitter 21 martie 2011

(În engleză) Abia aștept să vă văd în Japonia. Avem multe probleme acum, dar nu renunțăm niciodată, indiferent de circumstanțe, nu-i așa?

Am scris că nu vom renunța niciodată. Să dăm ce avem mai bun. Vă vom arăta puterea voinței noastre.

SHOW YOUR HEART, asta e. S-a tranformat automat iar.

Cum îți reorganizezi Twitter-ul....nu îmi dau seama.

Am vorbit cu Shizune Abe la telefon. Nu m-am întâlnit niciodată cu ea, dar m-a ajutat puțin cu SYH. Dar am auzit că acum oamenii încep să scape de stres prin a critica artiștii. E trist. Chiar dacă critici pe cineva, nu va schimba nici un lucru.

(Cineva îi spune că nu poate schimba tweet-urile) Așadar, nu le poți edita...mulțumesc. Sunt încă lucruri pe care nu le înțeleg, așa că continuă să mă înveți. Sunt un bărbat neîndemânatic....sincer.

Dar ea și eu am avut aceeași părere, că aceasta este scopul nostru. E un lucru trist de făcut, dar poate că acțiunea noastră asupra oamenilor stresați e un lucru la fel de necesar. Oamenii cu inima slabă nu ar fi putut face o muncă ca a noastră, a spus. Cu siguranță așa e.

Ea a spus ”Ieri, părea chiar că am să fiu distrusă...așa că nu renunța, GACKT-san.” Și eu i-am spus ”Nu îți fă griji, sunt obișnuit cu critica. Nu e ceva ce tocmai a început, și dacă îi dau atenție, aș muri de peste 100 de ori.” Nu voi pierde în fața unui astfel de lucru.

Este un munte de lucruri ce trebuie făcute. Nu am întâlnit-o niciodată, dar pentru 10 minute, am fost atins de bunătatea oamenilor. Sunt foarte recunoscător. Pentru că acesta este un timp când un act de caritate poate deveni unul rău prin speculațiile cuiva. Știu că trebuie să am grijă. Dar nu e același lucru cu a nu acționa.

Din acest motiv vreau ca toată lumea să continue pas cu pas. Nu e faptul că cu toți suntem puternici, chiar și eu. De câte ori nu am vrut să țip în timp ce făceam toată munca pe care o fac de la 11 martie încoace? Dar toți cei din zonele afectate dau ce au mai bun. Nu e timpul pentru noi să ne plângem.

O femeie din zona distrusă care a comentat a spus asta ”Dacă nu încerci din greu acum, atunci când ai de gând să încerci?” Are totală dreptate. Cei care au trăit prin recuperarea ce a urmat după război sunt cu adevărat puternici. Sunt multe lucruri pe care trebuie să le învățăm de la ei.

Tocmai am vorbit cu YOSHIKI care e la L.A. la telefon. A fost îngrijorat, în orice caz. Cu siguranță va începe și el să facă ceva, și când face el, voi coopera desigur. Cumva, sunt ușurat.

Un raport și poze au venit de la echipa SYH din zona afectată. Am plâns când am văzut cât de tragică este realitatea. Munca pe care trebuie să o facem ne va lua un timp incredibil de lung. Nu folosește la nimic să plângi.

Echipa SYH mi-a cerut asta ”Aceasta este condiția zonei afectate acum, și din moment ce probabil sunt persoane care nu știu sau nu înțeleg, vreau ca tu să raportezi tuturor corect.” E o scenă prea tragică, dar vreau ca să înțelegeți cu toți. Că așa arată chiar și după o săptămână.

Cred că o voi posta pe blogul din seara asta. Trebuie să încercăm mai mult.

În echipa SYH este un reprezentativ din compania mea. El are legături cu o companie din Sendai, așadar el e cel care poate comunica cu zona respectivă foarte ușor. Compania sa din zonă ne-a asistat și la transportat bunuri. Este o poză și cu compania, dar aproape nu mai e nimic din ea.

În acest moment, el e liderul echipei SYH, dar totodată e și o victimă. Nu mă voi preface că știu ce e în sufletul său. Persoane din compania sa din zonă încă lipsesc.

S-a oferit voluntar să meargă în zona dezastrului. ”Dacă mergi tu, GACKT-san, probabil că vor fi persoane ce vor bârfi ”E o încercare de publicitate” și altele. Dar din moment ce sunt o persoană mai în vârstă, cine știe de unde, va fi în ordine să merg.....Voi dărui gândurile tale.”

Am mers mai departe cu acțiunile SYH, cu sprijinul a multor prieteni. Sunt foarte recunoscător tuturor. Prietenii mei sunt bărbați buni, indiferent de cum arată.

Dacă ne priviți echipa de departe, probabil că arătăm ca o bandă de tipi în vârstă de groază....Ahahahaha.

Ca reprezentativ a acestori tipi de vârstă mijlocie, voi lucra și mai mult. Nu voi lăsa pe nimeni să se gândească ”Putea face mai mult.”

Am primit un mesaj de la el. Din păcate se pare că majoritatea din colegii săi au fost găsiți morți. JDSF au blocat zona în care era el și au început căutările. Una dintre poze, pe care a scăpat-o în raport, se pare că avea un cadavru în ea. Nu trebuie să uităm această realitate. Nu putem să o lăsăm să ne epuizeze. E păcat....

Oricum, noi vom face ceea ce avem de făcut. Nu am nici un interes în a concura în caritate. Caritatea nu este ceva la care să concurezi. E de dragul de a ajuta victimele. Dacă toată lumea se gândește la călătoria de a reconstrui, își simt inimile, și de a acționa, ne putem ajuta unul pe celălalt cu siguranță. Ce vom face e ceea ce trebuie făcut.

(Cineva îl întreabă dacă cei care nu fac parte din fan-club îi pot citi blogul) Cred că poți să-l vezi. Aruncă o privire.

(...) În momentul de față sunt multe probleme extrem de dificile în a trimite bunuri ca privat. Problema securizării drumului. Problema zonei unde mergi. Și multe alte lucruri. Am scris despre asta și în blogul meu, dar chiar dacă am acționat să le rezolvăm pe toate imediat ce a fost cutremurul, a durat totuși o săptămână. Desigur, a trebuit să fim netrebnici în legătură cu multe lucruri.

(...) Dar să facem asta de acum încolo ar cere mult timp, și cred că între acum și când am acționat, situația e diferită, așadar documentele necesare s-au schimbat. Înțelegeți că nu e doar dificil să transporți lucrurile la locație, ci și periculos? Trebuie să fi pregătit să iei asupra ta asemenea riscuri.

(...) De asemenea, situația curentă este că administrația preia controlul. Transportul privat va fi și mai restricționat. Pentru că va fi o piedică pentru JDSF. Desigur, sunt multe perioade de timp când, decât să transporți privat bunurile spre locație, e mai bine să-i lași pe alți. Dacă am început să pregătim hârtiile, acum va dura ceva timp.

(...) Dacă mergi destul de departe încât să mergi pe drumurile mici, cred că te poți apropia de zona afectată. După asta, dacă ești norocos, vei reuși, dacă ești ghinionist, vei rămâne fără benzină și va trebui să abandonezi camionul și să te întorci. E important să urmezi planul precis, și trebuie să livrezi la fiecare zonă ceea ce le este necesar.

(...) Pentru că dacă iei lucruri nenecesare cu tine, vor fi o piedică decât un ajutor. Înțeleg sentimentul de a dori ca lucrurile tuturor să fie livrate, atât de mult că doare. Dar când acționezi, trebui să înțelegi că riscurile și responsabilitățile vin odată cu asta.

(...) Sincer, e mai bine să nu transporăm bunurile privat acum. Dacă încă vrei în ciuda acestui lucru, mai bine asigură-te că ai benzină sau nu vei mai veni înapoi. Cred că toată lumea trebuie să fie pregătită pentru ceea ce pot face, nu doar acum, ci și în timpul reconstruirii.

(...) Se spune că distrugerile cauzate de cutremur vor dura 10 ani pentru a fi reparate. Probabil că te simți nerăbdător, dar probabil că nu pot fi făcute prea multe în acest moment. Dar să faci cu toată voința ta ceea ce poți pentru reconstruire înseamnă să acționezi pentru ei, cred.

(...) Sunt reguli la aeroport, și chiar dacă intri în zonă, nu vei putea să realimentezi. Am încercat asta.

(...) ”Netrebnic” nu este un mod bun de a spune. Am folosit toate legăturile și relațiile de încredere să trec peste lucrurile de care nu puteam trece mai repede. Dar chiar și asta a cerut mult timp și dificultate. Sunt multe persoane ce sprijină SYH din umbră. E ceva ce am făcut în afara propriilor noastre poziții.

(...) Fă doar ceea ce poți. Nu e vorba că unii oameni sunt uimitori și alți nefolositori. Nu ești uimitor doar pentru că ai făcut ceva, e important doar să fii ceea ce ești.

(...) – înseamnă că lipsește tweet-ul la care a dat răspunsul.

Twitter 16 martie 2011

Donațiile către fundația ”SHOW YOUR HEART” sunt acceptate doar prin conturile listate pe următorul site http://statichangame.co.jp/hangame/extra/syh .

               

În momentul de față sunt lanțuri de e-mail-uri frauduloase ce circulă prin diferite conturi. Vă rog să verificați cu grijă înainte de a dona.

Sunt încă în siguranță în Tokyo, dar părinții mei mă presează destul de mult să mă întorc acasă. Nu am putut pleca în seara asta din cauza căderii de electricitate ce a afectat trenurile, dar depinzând de cât de stabile vor fi reactoarele mâine dimineață, e posibil să plec spre Osaka. Îmi încrucișez degetele ca totul să fie bine....

*site-ul nu mai este valabil

Twitter 13 martie 2011

GACKT aici. Chiar dacă mă întrebam ce puteam face, nu puteam sta locului. Dar nu era timp să aștept ca altcineva să se ridice primul. Desigur, imediat ce am vorbit să facem această caritate, brusc persoane egoiste din media au început să mă critice pentru asta.

Acele genuri de e-mail-uri și voci ajung la mine, ”Ești un ipocrit”, ”E cumva o afacere” și alte lucruri. Vrei să spui ceva, nu ai decât. Dacă ai timp liber să-mi spui astfel de lucruri, de ce nu încerci să-ți folosești imaginația puțin. Tu singur în întuneric, înfrigurat și speriat, așteptând ajutor.

Ce trebuie făcut acum nu este să-ți protejezi propriile poziții. Ce e important este că sunt persoane ce au nevoie de ajutor. Trebuie să acționăm pe asta.

Dacă erau proprii tăi frați, propriile tale surori, persoanele tale scumpe, proprii tăi părinți, proprii tăi copii, prietenii tăi dragi, dacă îți imaginezi asta, nu ar trebui să ai timp să te gândești.

Sunt multe situații de adulți în lume. Într-adevăr, e plin de necazuri. Dacă va trebui să urmez procedurile și să trec prin organizații ca să ajut pe cineva, desigur că o voi face. Chiar dacă voi salva viața unei singure persoane.

Dar vreau să vă amintiți. Chiar în timpul care durează, prietenii noștri îngheață și tremură în teroare. În câteva zile, știrile vor încetini, și e posibil ca lumea să înceapă să creadă că s-a terminat. Marele cutremur Hanshin a fost astfel.

Greșesc. E doar începutul, și noi nici măcar nu am început să descâlcim soluția. Ce e important e de acum încolo. Chiar și cei care și-au pierdut rudele și prietenii vor trăi cu această povară.

Cei care au pierdut totul vor trăi cu teamă,  întrebându-se cum să-și continue viața. Din acest motiv, noi trebuie să facem ceva să le dăm chiar și un mic avânt înainte, să-i facem să simtă curajul și căldura.

Sincer, nu am știut cât de mulți voluntari voi putea aduna. Am început doar prin a acționa. Nu puteam doar să stau acolo. Și din noaptea moartă până în zori, unul câte unul, camarazii care au răspuns la fel de puternic ca mine s-au adunat.

Am plâns. Am fost atât de fericit că am plâns. Nu suntem singuri. Cu siguranță nu suntem singuri.

E doar că persoanele care nu se pot exprima bine, sau să acționeze și nu știu ce să facă. Asta e tot. Dar dacă o singură persoană începe să acționeze, sunt mulți care o pot urma.

Așadar, chiar și cei care nu au răspuns niciodată înainte, sau să fi făcut așa ceva, pot fi legați de străinul de lângă ei de același sentiment. Este ceva ce putem face acum. Este ceva ce putem face datorită a ceea ce suntem. Ceva ce doar noi putem face.

Nu eu sunt cel care trebuie admirat, ci cei care tremură în zonele distruse, așteptând răbdători ajutorul nostru. Chiar și acum, este o mare șansă de a redobândi spiritul japonez important pe care l-am pierdut. Să facem cu toții ceea ce doar noi putem face, împreună.

Așadar, vreau să spun, SHOW YOUR HEART. Acum e timpul să vă arătați sentimentele, vreau să-i mișc pe oameni atât cât pot. Situația din acest moment e astfel încât că dacă întreaga țară nu se unește, nu vom mai fi capabili niciodată să ne întoarcem la ceea ce a fost.

Începem o călătorie pentru a ne găsi semnificația existenței noastre împreună. Suntem în acea barcă. Așadar, vreau să spuneți SHOW YOUR HEART.

Sunt recunoscător din adâncul inimii mele pentru cooperarea tuturor. Vă mulțumesc. Sincer vă mulțumesc. Și eu voi da ce am mai bun. Sunt multe lucruri care pot fi făcute. GACKT

Tocmai l-am contactat pe Takanori Nishikawa. Se pare că e-mail-urile noastre nu ajungeau. O să cooperăm și o să facem ce putem împreună. Acum, cu toți putem merge înainte ajutându-ne unul pe celălalt. Toată lumea, vă rog, cooperați cu mine. SHOW YOUR HEART!!!

Twitter 12 martie 2011

Fundația S.Y.H. deschisă!!

Tuturor celor care au îndurat distrugerile, îmi exprim umil dorințele mele de bine. Mă rog din adâncul inimii mele ca distrugerea să poată fi reparată chiar și într-o zi, cât mai repede. Am stabilit o fundație pentru victimile de la cutremurul din Sendai ce a avut loc pe 11 martie 2011. Acceptăm ajutorul vostru și donațiile pentru toate victimele pe acest site.

Cu toți, vă rog să luați parte. Donațiile strânse vor fi distribuite victimelor prin Crucea Roșie din Japonia, și de asemenea și guvernelor prefectuale și serviciilor sociale de asigurări.

Fundația ”SHOW YOUR HEART”. Este ceva ce acei dintre noi putem face fericiți. Acei dintre noi cu puterea de a acționa putem proteja vieți prețioase. Așadar, acum, să facem cu toții ceea ce putem!!

Distrugerea de la cutremurul din Sendai ce a avut loc pe 11 martie încă crește. Și acum...de acum încolo puterea noastră va fi necesară. Mai întâi, noi japonezi trebuie să venim împreună și să ne ajutăm unul pe celălalt. Și cer din adâncul inimii mele ajutor din întreaga lume care privește Japonia acum.

Avem nevoie neapărată de ajutorul vostru. Chiar acum, cei care tremură în frig așteaptă ajutorul nostru. Nu contează cum, vreau să ne dați o mână de ajutor.

Am decis să stabilim această fundație astfel încât și eu să pot începe să fac ceea ce pot. Sunt încrezător că chiar și puțină putere de hotărâre va crește cu siguranță în ceva mare dacă toată lumea îmi împrumută puterea lor. Și acum, dacă putem mări acel cerc de prietenie, putem cu toți merge împreună înainte. Vreau ca voi toți să-mi împrumutați puterea voastră.

Avem o uimitoare putere când mergem împreună chiar și împotriva lucrurilor pe care nu le puteam face singuri. Pentru că este un astfel de timp, avem nevoie de curajul de a reuși. Chiar dacă e doar puțin, vă rog să-mi arătați curajul vostru, și ajutați victimele. SHOW YOUR HEART!! GACKT

Primim donațiile voastre pentru victimele de la cutremurul din Sendai, la ”S.Y.H.”. Vă rog, verificați acest link pentru detalii (http://static.hangame.co.jp/hangame/extra/syh/index.html)

*Site-ul nu mai este valabil.

Glosar Twitter

Lista cuprinde cuvintele folosite de GACKT pe Twitter ce sunt specifice culturii japoneze sau inventate de GACKT.

1. Adi-OS! (adiosu)

                Prescurtarea de la cuvântul spaniol ”Adios” și ”OSU”(”a ovaționa”).

2. Îmi cer iertare (sumimason)

                Un mod drăguț de-aș cere scuze.

3. DoM (doemu)

                O persoană care are o personalitate de tip M.

4. DoS (doesu)

                O persoană care are o personalitate de tip S.

5. KiAi

                ”Kiai” este un concept în artele marțiale, care înseamnă în mare parte ”spirit de luptă”, dar GACKT îl scrie cu kanji-uri diferite, însemnând ”energie/spirit” și ”iubire”.

6. Over (oba)

                Greșeală de scriere a cuvântului ”over” ca ”oba” care înseamnă ”mătușă”.

7. S și M

                Luat din engleză, ”Sadic” și ”Masochist”, dar folosit și într-un mod non-sexual ca descriere a personalității. O persoană S este una căreia îi place să enerveze, să-și bată joc de oameni, iar o persoană M este una care tolerează un asemenea tratament.

8. Iertare (gomen mi)

                Un mod drăguț de a-și cere iertare.

9. SSSSS

                Nivelul lui GACKT de S.

10. Umm (uni)

                Un sunet de confuzie. Cuvântul japonez folosit ”uni” înseamnă și ”arici de mare”. Conform lui GACKT, este sunetul pe care îl face creierul tău atunci când face ca un arici de mare.

11. Ei bine (sore ja)

                Greșeală de scriere a cuvântului ”sore ja”. ”Ja” est scris cu kanji-ul pentru ”șarpe”. Probabil că la început a fost neintenționat, dar acum este o formă standard de a spune la revedere în stil GACKT.

Kaichoblog - 10 februarie 2011

Ziua bună vouă~~~~\(=^V^=)/

Aici e Președintele drag tuturor al Consiliului de Studenți (^_-)—

Ei atunci....am câteva vești nefericite să vă spun...(Tw\) *boohoo*

În excursia de la ski de anul acesta, la sfârșit, echipa mea, cu regret, s-a clasat pe al VIII-lea loc.

Am fost atât de umilit după asta, nu am dormit în aceea noapte....

Și am mers pe munte în întunericul nopții pentru a accepta (>.<)

Cââând vom putea câștiga? (>o<) *of*

Ei, oricum, atât echipa victorioasă și echipele cărora le-a trecut printre degete victoria,

Au avut o privire plăcută pe chipul lor (*oVo*) Uh-hu!

Când am văzut,

M-am gândit ”Cumva....e bine” în timp ce simțeam lacrimile izbucnind...

(T_T) *suspin suspin*

Ahhhh, vă iubesc atât de mult, doamnelor și domnilor ai școlii mele...

Sunteți prea adorabili!!! (>V<)

Am simțit de parcă am să am un atac de cord de la asta....Ah!

A fost înfricoșător...(^^;

Ei atunci, nu vor mai fi evenimente școlare pentru ceva timp,

Dar mă întreb dacă este ceva ce putem face în acest timp (-~-) hmmm

Poate cineva să se gândească și să-mi trimită câteva idei? (ŸoŸ)

Poate voi face ceva ca o cutie de idei a școlii.

Trimite-ți cu toții multe idei (^^)

Ca ceea ce vreți să faceți, ce credeți că ar fi interesant, etc.

Ei atunci, Președintele vostru drag al Consiliului de Studenți

Va merge pe munții înzăpeziți acum.

Astăzi trebuia să fac pregătirile pentru Olimpiadă o(^_^)o

Ei atunci, ziua bună tuturor~~~~(ŸVŸ)/

Vă iubesc

De la Președintele Consiliului de Studenți

Kaichoblog - 29 ianuarie 2011

Ziua bună vouă~~~~(ŸVŸ)/

Din adâncul inimii mele, sunt recunoscător pentru o dimineață atât de perfectă~!!!

Este vremea ideală pentru snowboarding!

Cred că nopțile se vor răci, așa că ar fi mai bine să veniți

Îmbrăcați cum trebuie în haine groase cu toții (^_-)—

De asemenea, dacă exagerați, veți simți în următoarea zi,

Așa că setați-vă viața pentru a vă distra, și salvați puțină energie minunată

În timp ce faceți snowboarding (^o^)b

Oricum,

Sunt mulți oameni anul acesta ~o(^_^)o *încântat*

Anul acesta, vom câștiga p(^^)q Yeah!

Din moment ce le-am permis celorlalți lideri să ia victoria în fiecare an,

Să devin puțin mai serios anul acesta....(^_^)v

Ohh, când ar trebui să se arate iar??? (...?)

Așa e, cu toți merg individual direct la locul de întâlnire...

Atunci, concursul a început deja....(-_-) Mwahahaha

Cu toți, studenți curenți și studenți noi,

Dacă mă priviți făcând snowboarding prea mult,

Veți topi zăpada din jur, așa că aveți grijă \(V~*)

Ei atunci, dați tot ce aveți~~~\(/V\)/

Președintele Consiliului de Studenți Camui Gakuen.

Kaichoblog - 25 ianuarie 2011

Ziua bună vouă~~~~!!!

Eiiii atunci, este toată lumea pregătită mintal pentru Festivalul PhysEd

Care va începe în curând? (ŸwŸ)/

Eu, Președintele Consiliului de Studenți, sunt pe drum spre ultima

Reprezentația din Sendai a eroului meu, GACKT.

Piesa a evoluat minunat din ceea ce am văzut în Nagoya,

Și nu mă pot opri din plâns….(/_;) *suspin suspin*

În cele din urmă, reprezentațiile aici s-au terminat,

Și următoarea va fi marele final în Tokyo,

Așadar, presupun că mulți studenți Camui Gakuen

Vor veni la finala din Tokyo, nu-i așa?

Minunat!!! \(^o^)/

Inima mea o ia la fugă~~~~o(^_^)o *ba-dump*

Eu, Președintele Consiliului de Studenți,

M-am antrenat fără oprire pentru Festivalul PhysEd,

Așadar, vă voi arăta o victorie

Pe care liderii celeilalte echipe nu o pot măsura (V) oVo (V) *râs îngâmfat*

Toți studenții care participă la Festivalul PhysEd,

Fiți siguri că v-ați îmbunătățit condiția fizică (^^)/””””””

Eu, Președintele Consiliului de Studenți,

Mă voi pregăti acum.

Încă o dată, astăzi la sfârșit,

Cred că voi țipa cu putere

”HEY (^o^) KYOSHIRO!!!”

Ei atunci, tuturor

O noapte bună vouă~~~~!!!!

De la Președintele vostru al Consiliului de Studenți

LOVE

Monthly Gackt Global

Ianuarie 2011

Î: Vremea a devenit complet rece și nopțile sunt lungi, așadar care e recomandarea lui GACKT de a petrece noaptea? Ce te face fericit în timp ce faci acel lucru?

G: Ieși la o plimbare cu mașina și agață fete. Sunt fericit când este una drăguță și o strig. Dacă nu este, este o combustie incompletă. Sunt hotărât să găsesc una.

Î: Ce cadou le-ai dărui iubiților tăi căței de Crăciun?

G: Mă vor pe mine! De ce vor lua vreodată ceea ce le dau?

Î: Ai puțin mai mulți micuți în ultimul timp. (cățeii) Cred că vei fi prea ocupat să-i vezi, dar atunci când îi vezi, în ce manieră îi chemi? Nu folosești cuvinte dulci, nu-i așa?

G: Nu, niciodată. De obicei spun ”Vino aici” sau așa ceva.

Î: Este acel timp din an când brusc se face frig și îți place să mânânci mâncare caldă, dar este ceva la care GACKT se gândește că ar vrea să mânânce iarna asta?

G: Decât că vreau să mânânc ceva în special, vreau să mergem cu toții la o petrecere de ajunul Anului Nou. Vom mânca cu toți motsunabe la petrecerea noastră!

Î: L-ai alege pe YOU sau Chacha pentru un duo de comedie?

G: YOU, cred. Ar fi o tortură cu Chacha pentru că glumele sale sunt vechi. YOU s-ar gândi la mine cu atenție și ar veni cu ceva serios.

Staff: Desigur, GACKT ar fi cel serios (tsukkomi) iar YOU ar fi cel aerian (boke)?

G: Desigur. Dacă YOU ar fi tsukkomi, ar fi sfârșitul comediei.

Platinum Box XI - traducere parțială

”Platinum Box” se deschide cu GacktJob în Olanda în prima lor ”ShuuGACKuRyokou” (excursie cu școala) peste hotare. Vorbesc despre excursiile anterioare (2007 Asakusa, 2008 Yokohama, 2009 Yamanashi). Jun-ji comentează despre faptul că au ieșit din taifun în timpul filmării ultimului ”Platinum Box” în vreme bună. Apoi își amintesc să întrebe unde e Gackt. Apare în cadru spunând ”Bun venit la Nagasaki Nuis Ten Bosch” (un parc cu tematică dedicat reconstrucțiilor clădirilor în stil german)

G: Nagasaki e minunat, nu-i așa?

Jun-ji: Chiar arată de parcă suntem în Nagasaki.

G: (insistent) Nagasaki e minunat.

G: (arătând spre peisaj) Mai tot e aranjat. Totul din spatele râului este ecran albastru.

Gackt prezintă atunci excursia școlară. (în Nagasaki)

Ghidul german apare brusc în cadru.

Ghidul: (cu un accent puternic japonez) Da, okey să continuăm.

                GacktJob pare să nu înțeleagă asta și nici cine e el. Îi înmânează lui Gackt un memo.

                Prima activitate este să meargă desigur la un restaurant și să ghicească prețurile. Gackt îl prezintă pe ghid, Kees, și îi informează că ”e acel gen de bărbat”.

G: (în engleză) Care e genul meu?

Kees: Care e genul meu?? (arată spre YOU)

G: (în engleză) Ohhh el.

                Pentru prima dată, Gackt nu pare să fie gelos că YOU  a fost ales.

G: (lovindu-l pe YOU la fund) Bun de știut.

G: Oricum, te voi lăsa să-l urmezi pe Kees.

Kees: (luându-l pe YOU de braț) Da, okey să continuăm.

                În autobuz spre restaurant

G: Cine a fost în Europa înainte?

(Cu toți ridică mâna, în afară de Jun-ji)

G: Oh, tu nu.

G: Unde ați fost?

Chirolyn: Londra.

G: Chacha?

Chacha: Londra, Paris, Germania, Italia, Elveția, multe locuri.

G: Ei, presupun că nu avem ce-i face din moment ce te-ai plimbat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

(Chirolyn mimează un pilot-soldat)

Chacha: Nu! Nu-i așa. Oricum, nu am luptat.

G: YOU?

YOU: Arles (în Franța)

G: Asta a fost acum 10 ani, nu-i așa?

YOU: 10-11 ani.

G: Cum pare când privești cu 10 ani în urmă? Chirolyn?

Chirolyn: Pare o clipită.

G: Jun-ji?

Jun-ji: Ei, oricum, nu eram portocaliu pe atunci. Eram blond.

G: De ce te-ai făcut portocaliu?

Jun-ji: O ghicitoare mi-a spus că portocaliu e culoarea mea norocoasă.

G: Ce fel  de 11 ani ai avut Chacha?

Chacha: Mare parte din ei i-am petrecut cu GACKT și YOU, așa că am avut grijă de cei doi pentru 11 ani.

G: Dar YOU?

YOU: Este o vorbă ”3 ani pentru o piatră” (un proverb japonez despre perseverență. Să stai pe ea timp de 3 ani va încălzi chiar și cea mai rece piatră, teoretic) dar pare ”11 ani pentru o piatră”.

G: Și am rămas fără timp.

                Sosesc la restaurant.

G: Mai întâi de toate un toast. Pentru Nagasaki.

G: (gustând vinul) E bun...poate.

Chef: E bun?

G: (către Chirolyn) Cum crezi că e vinul? Foarte bun, destul de bun sau așa și așa de bun?

Chirolyn: Așa și așa.

G: Așa și așa. Chef, cât de bun este?

Chef: E puțin mai bun decât așa și așa.

G: Atunci, după părerea ta, ce nivel de vin e sub prețul vinului ”așa și așa”?

Chef: 24 euro (2700 yeni)

G: *zgomot de dezamăgire*

                Prima farfurie e ceva ce implică pate de rac. Gackt îl gustă.

G: (după o pauză) Acum mult timp, bunicul meu a prins un rac ce avea gustul acesta.

(Chirolyn se dă cu capul de masă, râzând imediat ce el zice ”Acum mult timp...”)

G: Cum spui ”delicios”? Lekker? Dar ”foarte delicios”?

Staff: Heel lekker.

G: Heeell lekkker. Spune iar.

Staff: (râzând) Heel lekker.

G: (spune ceva ce lui îi se pare a fi germană)

G: Deci acest restaurant e scump sau ieftin? (comparat cu restul țării)

Chef: Dacă ar trebui să aleg, nu este ieftin.

                Ghicesc cât de mult ar costa farfuria dacă ar fi fost în Japonia. Gackt spune cel mai ieftin preț.

G: Dar încă e hergh leghker.

                Lui Gackt îi place cum arată a doua farfurie.

G: Cred că va fi delicios. E o farfurie de calitate. (către Jun-ji și Chirolyn) Nu mâncați pur și simplu, spune ceva despre ea.

Jun-ji: Nu am mai mâncat caviar înainte. Oh, mă opresc.

G: Chirolyn?

Chirolyn: Heel lekker.

G: Oh, nu ți-au înțeles pronunția.

G: (către chef) Dacă ne poți da un exemplu, ce ai putea să-ți cumperi de prețul acestei farfurii?

Chef: Hmm, mă întreb eu cu ce l-ași putea compara?

G: Dacă te referi la o tură de noapre?

Chef: Umm, da...

Chef: Ai putea cumpăra un vin bun...

G: (șoc) Să cumperi un vin bun!

Chef: Ei, unul așa și așa?

G: Ei, în cazul  acesta, pentru un vin așa și așa, ai putea cumpăra o mașină, nu-i așa?

Chef: Atunci, indiciul meu a fost greșit.

G: Așa e. Ai putea cumpăra o bicicletă?

Chef? Nu.

G: Papuci?

Chef: Ei, poate o pereche....

G: Ok, am înțeles.

                Ghicesc prețul la a doua farfurie. A treia farfurie conține carne de porumbel.

G: Ați mâncat porumbel înainte?

Jun-ji: E prima dată.

G: Sunt mulți în fața casei, așa e?

Chirolyn: Da, dar fug de mine.

G: Porumbelul e o delicatețe în Olanda?

Chef? Da.

                Ghicesc prețul iar, apoi totalizează sumele. Pedeapsa va fi pentru persoana care va fi cea mai departe de suma reală, iar aceasta va fi să primească ceva iute în loc de desert. Jun-ji țipă câteva secunde după ce mușcă. Gackt atunci demonstrează cât de aproape au fost prețurile sale de cele reale decât ale lui Jun-ji. Atunci Kees apare iar.

Kees: Da, okey să continuăm.

                Îi înmânează lui Gackt o pancardă. Următoarea provocare e să afle cine e Ero #1, răspunzând la întrebări la un ”muzeu erotic”. Gackt îi spune ceva lui Kees.

G: Dar îl placi, nu-i așa?

Kees: Ok (se duce lângă YOU și îi face un masaj) Da, okey să continuăm.

YOU: (resemnat) Okay, să mergem atunci. (Kees îl conduce luându-l de braț)

G: În fiecare an, YOU pleacă în căutarea unei soții (referindu-se la diversele femei pe care Gackt ”i le-a dat” de-a lungul celorlalte ”Platinum Box”), dar acum e într-o călătorie...pe cealaltă parte.

                Sosesc la un muzeu erotic pentru al doilea joc cu pedepse. Aparent, pedeapsa va fi umilire sexuală.

Ghidul muzeului: (cu un anumit accent): Chestionar erotic.

G: și GacktJob: (pauză lungă).....

G: (realizează) Oh, a spus chestionar.

                Prima întrebare este care e titlul în japoneză al unei anumite piese de artă (e sculptura unui copac cu capuri de pen** ce cresc pe el) (mda...trebuie să-i iubești pe japonezi...)

Chirolyn: Pen** de lemn.

Ghidul muzeului: Aw, un virgin.

Chirolyn: Cine, eu?

G: E ”kitou no ki”. (literal ”copacul cap de pen**”)

GacktJob: (cântând o melodie) ”Ce e acest copac? E copacul cap de pen**~~~”

Ghidul muzeului: Erotic! (îi înmânează lui Gackt o coroană de flori pentru răspunsul corect)

Chirolyn: Uimitor.

G: Sunteți slabi.

                Aparent, numele real al piesei de artă este ”Eikelboom” (Copac ghindă), exceptând doar că ”ghindă” înseamnă și ”cap de pen**”.

                Merg spre următoarea expoziție, unde ghidul le arată un fel de vibrator de mână și întreabă ce e. Jun-ji ridică mâna și se oferă ”vibrație...” prefăcându-se că are un vibrator în mână în timp ce răspunde. E corect sau cel puțin pe aproape.

                Următoarea expoziție e o galerie de picturi erotice de John Lennon. Chacha ghicește corect artistul. Lui Chirolyn nu-i vine a crede. Ultima întrebare e un vechi dispozitiv pentru a vedea 2 poze nud în același timp, ca să le poți vedea în 3D. YOU ghicește scopul. Gackt îl încearcă, normal.

G: E ca și cum ai fi beat.

(YOU poate vedea bine se pare. Și Chirolyn e cel pedepsit.)

                Pedeapsa sa e să poarte un costum lalea, corect din punct de vedere anatomic și să danseze.

YOU: Dansul tău e același cu cel din costumul de struguri.

G: Chirolyn, ție ți se potrivește orice.

Chirolyn? Mândria mea e în hainele vechi.

                Fac o poză comemorativă a acestui eveniment. (Fără a mai menționa că Gackt e într-un fel de scaun de tortură.)

                Scena trece la ”Bicicleta cu bere” cu Gackt stând tihnit în mijloc, gustând bere, în timp ce ceilalți pedalează.

Chirolyn: E greu!

Chirolyn: (în timp ce coboară strada) MAMA TA ARE BURIC!! (cumva, asta e o insultă în Japonia)

G: Avem câteva întrebări de la studenții Camui Gakuen. Sunt pentru studenții seniori. Anul acesta...(zgomot din trafic) LINIȘTE.... Anul acesta, seniorii sunt în al treilea an, așadar ce se întâmplă în anul următor? ( Al treilea an este ultimul an de liceu în Japonia) Voi răspunde eu. La bază, Camui Gakuen e pe sistem de 7 ani.

GacktJob: Ce, noi suntem studenți de școală elementară?

G: Chirolyn a rămas aici pentru 20 de ani. Nu e nici o problemă. Okay, e în ordine atunci?

GacktJob: Da, domnule.

G: (următoarea întrebare) Ce fel de juniori preferă seniorii? Vom începe cu frizura. Tu primul, Chirolyn.

Chirolyn: Lung, atât timp cât nu e afro.

Jun-ji: Lung.

Chacha: Foarte lung.

YOU: Bucle lungi.

G: Ras în cap! Ok! Dar înălțimea?

Chirolyn: Îmi plac cei scunzi.

Jun-ji: Nu am vreo preferință.

Chacha: Oricare e ok.

YOU: Nici o preferință.

G: Unul care se potrivește bine. Toată lumea, timpul să bem! Timpul să bem! Timpul să bem! Cu toți, beți, beți! (În engleză, către persoanele care pedalau) Haideți! Grăbiți-vă! Haideți!

                Eventual ajung pe un deal pe care cei care pedalau se chinuie și YOU coboară să împingă.

GacktJob: Arrrrrgggh, e greu! Am reușit!

G: (stând jos și gustând băutura sa în acest timp) Ah, e delicios. E prima dată când beau bere după 2 ani. E plăcut, să bei în această situație. Ok, când trecem de asta, este un deal.

GacktJob: Whoooooaaaaaaaaaa.

Bits Lounge Interviu

Sunt multe filme care își au premiera în lume la Festivalul de Film Internațional de la Toronto, dar unul dintre ele atrage atenția, în special ”BUNRAKU”, o nouă lucrare a directorului Guy Moshe, care a creat o agitație cu filmul său ”07”Holly”. În acest film, cu un cast a celor mai cunoscuți de la Hollywood, din Japonia, după ce a primit un telefon încântat de la director, GACKT a participat. Pentru premieră, GACKT și-a eliberat un loc în programul său ocupat pentru a apărea pe covorul roșu, și astfel am putut să ne întâlnim cu el în premieră și să-l întrebăm despre design-ul producției.

                În ziua interviului, GACKT a apărut acompaniat de un parfum elegant și dulce ca de lemn de santal, purtând un costum casual de un alb curat. Apariția sa, atrăgând atenția chiar și într-un loc aglomerat de stelele de cinema, lăudat ca ”frumos” de directorul Luc Besson, ce fel de persoană ar putea fi acest GACKT?

                ”Asta e prima dată când particip la un festival de film. Când ne-am făcut propriul film (”MOON CHILD”, 2003), lansarea nu s-a potrivit cu nici un festival de film.”

                A spus că asta este a treia zi în Toronto, și pentru că făcea parte în plus și din sesiunile foto pentru festivalul de film, a avut puțin timp și în privat.

                ”Dar e stimultant doar să vin peste hotare astfel. E amuzant.”

                A zâmbit în timp ce spunea asta, și ne-a spus despre noul film ”BUNRAKU”.

                ”Prezentarea e extrem de interesantă. E un film de acțiune ce folosește o metodă diferită de prezentare față de cele de până acum, și de asemenea este un film ”călătorie”. Echilibrul între părțile care au fost făcute obsesiv fără efecte speciale, și cele care au fost făcute folosind tehnologie de ultimă oră e interesant. Prima mea impresie a fost că era un film extraordinar.”

                A continuat cu vocea ușor aspră, ridicând sprâncenele puțin.

                ”A fost foarte dificil să spun ce era scris pe pagină. M-am simțit ”Ce vrea el să spună?” la început. Dar am înțeles că încerca să facă ceva interesant. Directorul m-a întrebat pe mine pentru că vroia să faceă un film interesant, și era legat de cultura japoneză, dar în același timp erau lucruri pe care nu le pot exprima....Am crezut, ca muzician, ca actor, că erau multe semnificații în a putea transmite cultura japoneză peste hotare. Mi-am zis că era o sincronizare minunată pentru a prezenta ceva ce trebuia să fie făcut de mine, ca japonez, ca asiatic, așa că m-am gândit ”Da, atunci, să o fac?”

                Dar nu a spus ”Da” imediat ce a citit scenariul.

                ”Primul scenariu a venit târziu, așa că nu am dat un răspuns definitiv până nu m-am întâlnit cu directorul. Când i-am spus producătorului meu ”Vreau să vorbesc mai întâi cu directorul, apoi voi da un răspuns”, Guy Moshe a zburat direct în Japonia, și atunci...cât de mult a fost...am vorbit cam 10 ore. După ce am vorbit atât de mult timp, entuziasmul său mi-a fost transmis și mie, și am răspuns că voi accepta.”

                Filmarea a fost în România din primăvara lui 2008...

                ”Programele tuturor celor care participau erau aglomerate, nu am putut nici eu mai mult de 2 luni. În timpul acesta filmam, într-o zi ne trezeam la 4 dimineața și ne culcam la 3 dimineața. Serios, nu am înțeles acel program. (râde) A fost oribil. Serios. Prima lună a fost astfel. Atunci, în ultima lună, eram aproape gata. Pentru că puteam vedea cât de mult mai este de filmat, puțin câte puțin programul meu s-a rărit. Am folosit acel timp să mă antrenez și pentru alte lucruri...așa a fost.”

               

                Și atunci conversația s-a îndreptat către colegii săi...

                ”Oricum, în câteva cuvinte, toată lumea se bucura de viață, mult. Cu un program atât de dificil, atât de dur, o persoană din Japonia ar lua o pauză. De exemplu, dacă ai un program încărcat de luni până sâmbătă, duminica ți-ai lua liber, nu-i așa? Dar ei lucrau de luni dimineața până sâmbătă seara și atunci, sâmbătă seara, dădeau petrecere. De fiecare dată!!! (râde) Cu toți se adunau sâmbătă seara și petreceau. La început, am refuzat să particip. Dar după ce Demi Moore m-a invitat, am început să merg. Mi-am schimbat părerea după ce am văzut că toată lumea se bucura. Instictiv, ei, cum să spun...se distrau ca să-și odihnească spiritul. Am fost foarte mișcat când i-am văzut. Așa că după asta, de când se terminau filmările, până la 6 sau 7 dimineața beam și ne distram împreună, apoi dormeam 2-3 ore....Cantitatea de somn pe care o aveam nu s-a schimbat, dar cumva faptul că duminică era zi de odihnă, simțeam că era ceva ce-ți odihnea spiritul, și am crezut că asta era genial.”

                ”De atunci încolo, sentimentele mele s-au schimbat, gândind acest lucru, decât să-ți ridici sprâncenele, dacă este groaznic ar trebui să râzi și să te bucuri. După ce am filmat ”BUNRAKU”, am avut un turneu internațional cu peste 60 de date. Întotdeauna mă antrenez înaintea unui concert, dar cu 3 ore din aceea zi, când mă gândesc în timpul repetițiilor și fac calcule pentru adevăratul spectacol, este pentru 12 ore pe zi și asta continuă timp de câteva luni. Dar chiar și în timpul acesta, m-am străduit să merg și să mă distrez. Poți reînvia un trup obosit prin odihnă, dar nu și o inimă obosită. Am înțeles asta de la filmarea filmului ”BUNRAKU”.”

                Reprezentând fanii din Toronto, am întrebat ”Când plănuiești să vii pe viitor în America de Nord?” Și el mi-a răspuns ”Anul viitor, plănuiesc să vin în America în turneu. Nu pe arene, ci în cluburi. Plănuiesc să cânt în locuri cu 2000-3000 de persoane.” Ziua când poate fi văzut de aproape, destul cât să ajungi și să-l atingi, și vocea sa să fie auzită este mult așteptată.

                GACKT a vorbit cum, deși activitatea sa principală este muzica, mai mult decât doar să apară la televizor sau pe scenă, el vrea să facă pași spre lumea filmelor, incluzând Hollywood.

                ”Sunt multe lucruri (în afară de filme) pe care vreau să le fac...La ce mă gândesc cel mai puternic este să-mi fac visele să se adeverească. Să le transform în realitate. Copii din această lume încep să nu mai viseze. Vreau să le ofer un vis acelor copii, și să le dovedesc că îl poți transforma în realitate.”

                Încrederea sprijinită de muzica grea ce îl pune departe de mulțime, și credința de a continua într-o lume necunoscută având încredere în el însuși, suprapunându-se cu rolul său din drama Taiga. Dar nu îmi pot lua privirea de la GACKT, care îmi dovedește semnificația spiritului unui samurai.

*Site-ul unde era interviul nu mai este valabil.

Monthly Gackt Global

Decembrie 2009

În timpul unei pauze de la filmare, Gackt căuta printre dulciurile companiilor de catering.

G: Am găsit prăjitureleeeee~~~~prăjiturică~~prăjiturică~~Oh atât de dulce~~~~~~

În timp ce cânta o melodie drăguță compusă rapid, GACKT și-a umplut obrajii cu prăjiturele. Și atunci, GACKT mânâncă prăjiturele???

G: Mânânc prăjiturele! Dacă primesc prăjiturele de Ziua Îndrăgostiților, le mânânc pe toate. Dar nu pot mânca ciocolată!...Cumva, îmi face nasul să sângereze. (Un zâmbet ușor jenat)

Nu prea îmi pot imagina asta.

G: Primesc multe. A fost o dată, când eram absolut flămând și mi-am umplut fața cu dulciuri americane, iar atunci sângele a început să curgă din nasul meu!!! (râde)

Chiar și absorbit de conversația noastră, GACKT continua să mânânce prăjiturelele. E în regulă să mânânce atât de mult?

G: AH!!!! Am mâncat prea mult~~~~!!! Întotdeauna realizez după ce am mâncat prea mult. (față tristă)

Decembrie 2010

Î: Bună treabă la spectacolele Nemuri Kyoshiro din Osaka. Piesa continuă să  evolueze de fiecare dată când o văd....am fost mișcat cu adevărat. Dacă ai vreo amintire de la spectacolul din Osaka, te rog, spune-ne.

G: Probabil că mi-am lovit piciorul. Din moment ce mi s-a întâmplat din prima săptămână, m-am întrebat dacă aș putea continua să rezist...Ei, acesta este spiritul uman. Dacă crezi că poți, poți face orice.

Î: GACKT-Kacho (”Șeful secției GACKT”, personajul său din reclama WONDA) pare să-i placă ”Rascal Ratonul”, dar este vreun film, anime sau dramă care îl face pe GACKT să verse lacrimi?

G: Da, cu siguranță. Când mă uit la imaginile sau ascult melodiile de la ”Naussica of the Valley of the Wind”, lacrimile apar.

Î: La corporația ”Wonderful”, GACKT este șeful unui departament, dar dacă GACKT era cu adevărat salariat, în ce fel de birou ai fi vrut să lucrezi?

G: Cu siguranță cu băieții de la fereastră. Da.

(În mod tradițional, companiile japoneze angajează un grup de absolvenți de la universitate și cu toți trec prin ”rankuri”. E dificil să fi concediat în acest aranjament, dar dacă cineva se dovedește a o da în bară, sunt ”promovați” la o poziție unde li se dau un birou la fereastră departe din calea celorlalți și lucrează la ceva lipsit de importanță. Așadar, să presupunem că G ar da-o în bară într-un birou.)

Î: Am luat placa cu mine astfel încât să pot merge cu Președintele Consiliului de Studenți la Tai Ikku Sai (excursia doar pentru DEARS), dar se pare că nu pot avansa. GACKT, spune-mi te rog felul tău de a avansa.

G: Exersează în special de două ori. Eu fac un singur lucru 6 ore.

Î: Sunt îngrijorată ce melodie să cânt la karaoke la petrecerea de Anul Nou. GACKT, ce ai vrea să cânte o fată?

G: O melodie de dragoste. E probabil mai bine să alegi ceva care poți cânta perfect. O melodie clasică, decât una contemporană.

Î: La ce dai mai multă importanță la telefoanele mobile, și ce ai vrea să ai în telefonul mobil?

G: În ultimul timp nu am făcut prea multe apeluri, așadar....poate e mai bine să-l pot folosi ca dicționar decât ca telefon....

JUNON - ianuarie 2011 - interviu

            În filmul ”MOON CHILD”, persoana care a jucat personajul mai tânăr a protagonistului lui GACKT, Sho, a fost Kanata Hongo de 12 ani. Au trecut 8 ani de atunci, și cei doi au dezvoltat o relație apropiată. Iubirea lui GACKT pentru Kanata de acum de 20 de ani și agitația lui Kanata de la început la sfârșit, de la uimitoarea sa admirație au fost atât de minunate că erau fermecătoare.

             Am discutat despre drumul lui Kanata cu mama sa.

H: A trecut jumătate de an de când l-am văzut ultima dată pe GACKT-san. Am fost invitat la spectacolele sale live și alte lucruri deseori și l-am întâlnit acolo, dar cu siguranță încă mă simt agitat acum.

G: Pentru că tu crezi că te voi da afară dacă spui ceva? (râde)

H: Nu, nu e asta. (râde)

G: Au trecut 8 ani de când l-am întâlnit prima dată pe Kanata. În film, el joacă personajul ca și copil, și a fost pentru că în realitate, Kanata de acum 9 ani semăna extrem de mult la cum arătam eu când eram mic, a fost un sentiment ciudat, de genul ”Este un astfel de copil!”. Dar pentru că nu am apărut împreună în nici o scenă, prima dată când ne-am întâlnit a fost la editări, nu-i așa?

H: Da. Eram un elev de școală elementară, așadar eram agitat și timid din cauza acestui lucru, dar mai mult decât asta, am crezut că nu voi putea niciodată să-l văd în carne și oase și atât de aproape, așa că am fost foarte fericit.

G: Îmi amintesc că ți-am spus prima dată când ne-am întâlnit ”Hey, tu, exprimă un chip bun. Ești un băiat chipeș. Abia aștept să-ți văd viitorul.”

H: Cred că îmi amintesc. (râde)

G: E posibil să fi fost nepoliticos să-i spun asta, dar atunci am simțit intuitiv ”Cu siguranță va avea succes. Sigur își va lăsa urma.” Și nu eram doar eu, dar și HYDE, cred, a simțit același lucru. Așadar, încă țin legătura, schimbând e-mail-uri de genul ”Ești bine? Cum te simți?” și cred că sentimentul meu de a dori ca Kanata să reușească se află în ele.

H: Aproape plâng atunci când primesc onoarea acelor cuvinte de la tine. (râde)

G: După film, am mers împreună în turneul meu live cam jumătate de an și am fost împreună tot timpul.

H: Da. La început, când am primit invitația să vin la spectacolul tău, eram ”Yay! Va fi minunat să-l văd.” și am fost încântat, dar apoi mi s-a spus ”Vreau să apari pe scenă în timpul acestei melodii” și am zis ”Cee?” și am devenit foarte foarte agitat. (râde) Dar a fost o bună experiență să mergem împreună prin toată țara. Am devenit foarte apropiat și de toți dansatorii. La concert, era o melodie unde toți dansatorii au purtat costume de pisică și au dansat în ele, și când am spus ”Pare amuzant”, GACKT-san a spus ”Ei, o poți face și tu.” (râde) A fost foarte amuzant să port un costum de pisică și să dansez în ultima zi. (râde)

G: Când fac concertele, creezi o singură poveste din ele. Așadar, în melodiile mele de atunci, vroiam să prezint ceva ca și cum ar fi fost inima protagonistului din ”MOON CHILD” atunci când eram copil pe scenă. În timp ce Kanata a interpretat pe scenă ca eu însumi copil, am cântat în timp ce eram în sincron cu asta. Pe atunci, mama lui Kanata a venit cu noi de asemenea, și era îngrozitoare.

H: Pentru că eram un puști.

G: Când spectacolele erau gata, întotdeauna vorbeam cu mama ta.

H: Ce, serios? (râde)

G: Cred că a fost o mamă bună. Kanata întotdeauna mânca la aceeași masă ca și dansatorii, aladar am vorbit cu mama lui despre viitorul lui tot timpul. (râde) Ce drum ar trebui să aleagă, la ce școală ar trebui să meargă, spre ce fel de viață ar trebui să te lase să te îndrepți. Turneul a fost lung, așadar am auzit despre asta tot timpul. (râde)

H: Serios!? Asta e îngrozitor. (râde) Va trebui să o cert pentru asta. Dar cred că chiar vroia neapărat să știe. (râde)

G: Așadar, am spus lucruri neresponsabile, cum ar fi ”Dacă aș fi fost eu, aș face asta.” și ”Trăiești doar o dată, așadar ar putea fi o bună idee să faci asta.” (râde)

H: Mergi prea departe! GACKT-san, serios de la antrenament și până la alte lucruri, face totul cu putere maximă. Ca și copil, am simțit ”El e profesionist iar și iar.” Sunt sigur că asta e ceea ce înseamnă să fi de primă clasă. GACKT-san e cu adevărat un bărbat ce poate face orice, dar înțeleg că asta este construită pe o muncă uimitor de grea, și, e jenant să spun asta în fața lui, dar el e ridicol de cool. Ca bărbat, ca persoană, este o admirație deasupra admirației pentru mine.

G: Când te-am învățat să spui astfel de lucruri? Nu îmi amintesc să te fi învățat vorbele astea. (râde)

                Este un sentiment puternic între noi ca fiind frați cu o diferență de vârstă.

G: Acel micuț drăguț Kanata a crescut repede, și când mă gândesc că are 20 de ani acum, este un sentiment ciudat. Nepoata mea e cam de aceeași vârstă, și am vorbit cu HYDE despre asta mult, ”Nu ar fi ciudat dacă noi înșine am fi avut copii de vârsta asta?” (râde) Dar, pentru că l-am întâlnit când avea 12, decât o relație parentală, este un sentiment puternic între noi, ca fiind frați cu o diferență de vârstă. Așadar, m-am gândit în ultimii 8 ani că, decât să-i spun să muncească din greu, e mai important să setez eu un exemplu pentru el din mine însumi, lucrând din greu. Abia am așteptat maturizarea lui, și m-am gândit că va fi minunat atunci când vom putea bea alcool împreună, așadar sunt într-un fel fericit.

H: Și eu aștept cu nerăbdare să merg să beau cu GACKT-san.

G: Trebuie să-l învăț puțin câte puțin. E cel mai bine să începi cu tequila. Altfel, dacă îl vei face mai puternic, îți va strica corpul. (râde) Eu însumi am început cu Awamori (nu fel de liqior puternic din Okninawa)

H: Ahahahaha! Sper să nu-i provoc lui GACKT-san necazuri.

G: Când am auzit că Kanata are 20, mi-am amintit de propria mea viață la 20 de ani, dar până la 19 ani, inima și trupul meu erau o harababură. Dar am întâlnit o anumită persoană, și el mi-a spus ”Asta este prima zi din restul vieții tale.” (literal: propria ta viață e de acum încolo) 20 de ani pentru mine a fost să renasc iar, sau gândindu-mă ”Voi căuta scopul pentru care m-am născut, pentru care exist.” I-am spus asta lui Kanata acum mult timp, dar am spus ”Cred că tu deja începi cu ceea ce am început eu când aveam 20, și mă întreb dacă vei produce rezultate uimitoare mai repede decât mine.” De exemplu, sunt multe lucruri pe care eu le am și Kanata nu, așa e? Banii și poziție și succes, cu cât ai mai mult din aceste lucruri, este ceva ce se pierde. Asta este puterea. ”Vreau să fac visele să devină realitate.” Persoanele asemeni lui Kanata, care încep să-și urmărească visele de acum încolo, au de departe mai multă putere să meargă spre visele lor și un număr enorm de mare. Vreau ca el să lucreze din greu cu asta, ca forța sa ce-l conduce. Visele sunt fructificate de oameni.

H: Așa e. Din acest motiv cred că trebuie să mă adun și să lucrez din greu. Asta înseamnă să devii un adult.

                Vreau să devin un adult asemeni lui GACKT-san.

H: Nu l-am întrebat pe GACKT-san prea multe despre dragoste. Poate ”câmpurile” noastre sunt diferite, sau am întrebat dar nu s-a adăugat câmpului meu de referință. (râde)

G: Hmm, cred că ideile mele despre dragoste nu sunt bune. Iau calea suferinței, așadar nu vreau să o recomand. Aș vrea ca Kanata să fie fericit ca o persoană normală. (râde)

H: Hahahahaha!

G: Actorii asemeni lui Kanata sunt acel gen care întâlnesc persoane la școală sau când beau, și se pot îndrăgosti normal, cred. Sunt persoane care pot mima iubirea în filme și lucruri, dar înțeleg diferența dintre realitate și un act. Dar muzicienii nu pot iubi normal. (râde) În lumea versurilor, ei scriu o cantitate incredibilă despre iubire, nu-i așa? Oricum, când încearcă asta în lumea reală, sunt mai degrabă unici și nu în întregime același tip de oameni. (râde) Sunt un gen pe care nu ar trebui să-i consulți.

H: M-am gândit eu la asta. Suspiciunile mele au fost dovedite. (râde)

G: De acum încolo, relația noastră e pe cale să se schimbe. Chiar dacă spun ”Ei atunci, să-ți arăt puțin din drumul spre maturizare?” e jenant dacă tu stai lângă mine, bând ceai verde și eu sunt singurul care îmi arăt comportamentul rușinos. (râde) Pentru că de acum încolo putem bea împreună.

H: Drumul spre maturizare, spui...(râde)

G: Unde ar putea fi? (râde) E o parte incredibil de întunecată. Dacă îmi ceri să-ți arăt că sunt locuri în lume atât de negre, îți voi arăta nenumărate. (râde) După asta, va trebui să mi se taie capul de către mama ta. (râde)

H: Dar cred că dacă eram cu tine, mama mea ar spune ”Sunt bucuroasă de acest lucru” și m-ar trimite calmă. (râde)

G: Da, are destulă încredere în mine, așa e?

H: Așa cred. (râde) Pentru că și mama te adoră.

G: Abia aștept să avem o relație egală. Pentru că, chiar dacă nu putem umple diferența de vârstă, putem umple diferența dintre sufletele noastre. În trecut, dacă era cineva care încerca să mă întreacă, deveneam serios și mă chinuiam cu toată puterea să nu reușească. Acum, când devenim mai apropiați, sunt bucuros și mă gândesc ”Succes” Recent, am început să mă întreb dacă asta înseamnă să îmbătrânești. Dar nu e criticabil, și sunt foarte mândru de faptul că îmbătrânesc. Încă nu am 40, dar vreau să devin cel mai grozav bărbat de 40 de ani din lume. Cred că să îmbătrânești e amuzant, sau ar trebui să spun, ar fi bine dacă aș putea continua astfel până când mor. Așadar, chiar dacă e doar puțin, voi fi foarte bucuros dacă îl pot influența pe Kanata să aibă câteva scopuri ca ”Vreau să fiu așa la 30 de ani, așa la 40 de ani.”

H: GACKT-san a fost întotdeauna bun cu mine de când eram copil, și am putut simți că m-a făcut foarte important pentru el. Să am întotdeauna pe cineva pe care îl pot respecta din adâncul inimii mele mă face să mă simt cu adevărat binecuvântat. Pentru mine, e un scop foarte distant, dar într-o zi vreau să fiu un adult cool asemeni lui GACKT-san.