Se afișează postările cu eticheta todokanai ai to shitte ita no ni osaekirezu ni aishi tsuzuketa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta todokanai ai to shitte ita no ni osaekirezu ni aishi tsuzuketa. Afișați toate postările

sâmbătă, 8 iunie 2013

Interviu ~ Oricon Web - Todokanai Ai și turneul - august 2005






Nereușind să ajungă la ideea de ”hard” și complet acoperit cu un sunet elaborat și ”dur”, urletul lui Gackt de tristețe răsună în profunda baladă rock ”Todokanai Ai To Shitteita No Ni Osaekirezuni Aishi Tsudzuketa”, un hit direct lansat de Gackt! Lansarea single-ului este evidentă, în legătură cu albumul plănuit pentru toamnă, și lipsa de experiență indiferentă a stilului de viață a lui Gackt o intensifică enorm!

O baladă ce a apărut simplă, în forma sa naturală

Î: Așteptând o continuare a liniei de melodii ”dure” (”BLACK STONE”, ”Ash”, ”Metamorphoze”), ai creat în mod surprinzător o baladă, nu-i așa?
G: Dar, chiar dacă este o baladă, de data aceasta este o baladă extrem de intensă...pentru că este o baladă ”dură”, înțelegi.

Î:Te-ai gândit de la început să creezi o astfel de baladă?
G: Compunând un asemenea sunet a fost legătura în formarea conceptului și sunetului din albumul ce va fi lansat în toamnă; acest sunet există cam în mai toate melodiile terminate. În mod natural, această melodie face și ea parte din curent. De asemenea, albumul de balade acustice, lansat anul trecut, ”Love Letter”, a fost un stil unic pentru mine. Aceea imagine și compoziția muzicală a fost o trăsătură importantă a acelui album, așadar este doar imaginea unei balade care acompaniază melodia. De fapt, sunt multe melodii intense pe album. Și de data aceasta, în timpul conceperii baladelor pentru acest album, sunetul însuși a devenit intens. Astfel, este o baladă ce a apărut pur și simplu în forma sa naturală.

Î: Desigur, indiferent de ce fel de melodie este, ai grijă să păstrezi sentimentul plăcut a sunetelor de chitară?
G: Mai bine spus, pare că sunetul se împrăștie. Chiar și cu baladele, sunt diverse feluri, de exemplu, ar fi diferit pentru o baladă tandră, dar pentru această baladă tristă și dureroasă, dacă sunetul iese ascuțit, și ajunge de o asemenea întindere, ajunge la inima ta; mai mult, felul în care ajunge la tine, este diferit, nu-i așa? De parcă te străpunge, presupun. Eu unul, prefer astfel de balade intense și ascuțite, și am sentimentul că sentimentele sunt expuse.

Î: Fără îndoială, când te văd interpretând ”BLACK STONE” și ”Metamorphize”, simt o eliberare.
G: Pentru că un an înainte de asta...crearea melodiei ”Love Letter” a fost dureroasă. (râde)

Î: Albumul este plănuit pentru toamnă, dar până acum, cât ai avansat?
G: Chiar acum lucrăm să terminăm înregistrările. A devenit un program destul de aglomerat. (râde) Vreau să cresc nivelul calității, și să fac ceva nou, așadar mergem cu pași mărunți, prin încercări și erori. Dar, unele lucruri bune au fost terminate, și a fost o lucrare plăcută.

Viața ta este prezentată acolo, nu-i așa. Altfel, cred că gândurile nu ar putea fi exprimate.

Î: Gackt, ție, personal, îți place să înregistrezi?
G: Dacă mă întrebi dacă îmi place sau o urăsc, aș spune că îmi place. Dacă mă întrebi ”Este amuzant?”, atunci aș spune că nu este. (râde) Dar până la urmă, sunt și părți dificile.

Î: Într-adevăr, este dureros să aduci lucrarea în lume? (să-i oferi o formă palpabilă)
G: Și asta este adevărat. Ești blocat în studio tot timpul, nu? Deci, trebuie să te gândești să te aduni, altfel nu vei mai putea să vezi. Din acest motiv m-am gândit recent la care ar fi propria mea poziție. Dacă rămâi blocat în studio, atunci multe dintre devin ”plăcerii proprii”, și devine complicat. Așadar, privind lucrurile în altă lumină este ceva ce iau în serios. Nu las nimic pe jumătate făcut. Aceasta este personalitatea care încearcă să reziste în același timp cu cealaltă personalitate care este blocată în interior. Păi, cam seamănă cu dragostea. (râde)

Î: Înțeleg. (râde) Atunci în acest album, au fost și încercări și erori.
G: E adevărat, nu-i așa? Un alt lucru este condiția fizică. Am fost implicat în continuu în producerea acestui album, și acum fac repetiții pentru concerte, și după asta voi fi în turneu pentru un număr destul de mare de concerte. Și aproape că mă gândesc ”Mă voi descurca?”

Î: Într-adevăr, sunt 35 de date!
G: Nu? E posibil să nu mă descurc, huh? (râde) Dar dacă nu o pot face, atunci ar deveni o minciună. Nu pot spune că nu mă voi putea descurca. Trebuie să o fac cu acest fel de sentiment. Și nu o pot lăsa astfel. Absolut niciodată nu mă gândesc că fiecare concert este unul din 35. Unul câte unul, întotdeauna mă gândesc ”Astăzi este ultimul concert!” Urăsc să renunț, așa că nu vreau să renunț. Și mă gândesc că nu este nimic ce putem face în legătură cu viața noastră care este scurtă. Nu este nici o semnificație pentru mine în a face un concert pe care îl poate face oricine. Trebuie să fac un concert pe care doar eu îl pot face, și nu oricine.

Î: Acel sentiment de perfecție și agresivitate nu poate fi imitat, nu-i așa?
G: Cred că ar fi imposibil. Cred că felul de scenă pe care o creez este foarte problematică. Dar o fac pentru că vreau să păstrez o parte din lucrare. Asta este ceva ce întreg staff-ul care lucrează înțelege. Din acest motiv, este mândria mea și motivația mea.

Î: Ascultându-te vorbind acum, despre partea stoică și nedeterminată, și felul în care îți înalți motivația, ești foarte asemănător cu un artist marțial!

G: Mă întreb. (râde) Dar, cel puțin, în timp ce mă gândesc că mă pot lupta, nu vreau nici să pierd. Și mai mult de atât, atunci când pierzi, este și consolare. Poți face modificări în mintea ta și să fii mulțumit. Dacă pierzi un meci pentru că ai intrat leneș, cu siguranță nu vei avea aceea mulțumire. Mă gândesc ”Dacă ai de gând să fii așa, nu intra în ring!”. Este același sentiment.

Î: Cu siguranță, scena e ca un ring, nu-i așa?
G: Mă întreb dacă este. Viața ta este prezentată acolo, nu-i așa. Altfel, cred că gândurile nu ar putea fi exprimate. Până la urmă, să îți riști viața este motivul principal pentru care concertul poate fi frumos și te mișcă profund. Pentru că faci asta la limită. Crezi că o poți prezenta și oferi. Dacă este făcut cu lenevie, atunci nu va deveni un loc de frumusețe și nu va fi un concert extraordinary. Pentru că există un sentiment de tensiune când atingi limitele, poți spune ”A fost un meci bun! A fost un concert bun!”

vineri, 26 aprilie 2013

Interviu~B=Pass - noiembrie 2005

Sunt două persoane care iau interviul (Kouichi Tanaka și Mami Akagi) pentru această revistă. Întrebările puse de Tanaka vor fi îngroșate iar cele puse de Akagi vor fi subliniate și îngroșate.

Î:  Semnificația titlului acestui album, ”DIABOLOS”...este în regulă să o înțeleg ca fiind ”răul absolut”?

G: Nu, semnificația nu este o traducere exactă a cuvântului. Eu prezint partea interioară a personajelor care apar în album. Pe scurt, oamenii au o parte întunecată indiferent de cine sunt...asta cred eu. Vreau să exprim acel ”întuneric din inima umană” și din acest motiv albumul este intitulat ”DIABOLOS”.

Î: Întuneric în inima cuiva......

G: Da. Oamenii nu sunt creaturi ce trăiesc singure, ci avem, mai mult sau mai puțin, o parte întunecată și rea în noi. Și este același lucru cu personajele din acest album care sunt în conflict (cu ele însăși). Ei caută să descopere sensul existenței lor chiar și atunci când devin conștienți de prezența întunericului din ei și de răutatea din inima lor. Aceasta este tematica și partea pe care vreau să o exprim cel mai mult de data aceasta. Tot din acest motiv, poza copertei albumului este a unei persoane care își scoate masca. Vă arăt cum persoana și-a scos masca și a început să realizeze că există un alt ”el” înăuntru.


Î: La fel e și cu poza din broșură, simți că este o semnificație simbolică.

G: Așa e. Desigur, nu contează, nici măcar dacă nu știi povestea, versurile sunt compuse astfel încât cei care cumpără CD-ul pot asculta melodiile una câte una și să le lege în sufletul lor. Dar acei fani care vor să vadă mai mult, vreau foarte mult să le arăt ceva. Vreau să-i las să-și imagineze cum va decurge povestea de aici și de ce povestea o ia pe acest drum. Și astfel a fost creată broșura, cu astfel de sentimente.

Î: Și atunci, pentru ca noi să ne lărgim imaginația și mai mult, spre că ne poți spune locurile care apar în pozele din broșură, unul câte unul, și în același timp perioada și povestea din spatele său.



Misty

Î: Are loc în…Europa?

G: Așa e. Această piesă de deschidere, ”Misty”, este doar pian. Întoarcerea roții sorții…de a se întâlni cu prieteni, chiar dacă realizează că este o soartă blestemată. Asta aș vrea să exprim aici. Dar persoana prezentă în această imagine nu este prietenul său, ci persoana sa cea mai dragă.

Î: Iar perioada de timp?

G: Ar fi Europa Modernă timpurie. (”DIABOLOS” ar trebui să fie undeva prin 1500 – 1600.)


Farewell

Î: Iar atmosfera se schimbă brusc de la Europa la ceva ce pare foarte japonez.

G: Da, dacă o privești după capitol, această poveste ar fi ce numești ”primul capitol”. Dacă te întrebi de ce am inclus primul capitol aici, este din varietatea de povești dezvăluite în acest album, ”amintirea” este un cuvânt-cheie, ca și cum ”toate amintirile unei persoane sunt date mai departe”. Și sentimentele puternice a personajelor din primul capitol sunt de asemenea legate de viața lor următoare. Am vrut să încerc să arăt acest lucru ca o deschidere.

Î: Iar ”farewell” înseamnă…

G: Semnificația apropiată este de ”sayonara”. (la revedere)

Î: Fundalul acestui design chiar este Japonia? Nici o șansă să fie o pădure în Europa sau așa ceva?

G: Nu, este Japonia. Undeva în perioada Heian.

Î: Pentru deschiderea turneului de anul trecut, Gackt-san și membrii trupei (GacktJob) au cântat la shamisen, îmbrăcați în kimono-uri. A fost de fapt o prezentare a acestei perioade de timp?

G: Da, așa e.


Noesis

Î: Și cumva lumile din Europa și Japonia sunt aduse împreună în ”Noesis”!

G: Da. Arată cum au prezis ei viitorul. Cum ar fi soarta acestui personaj din viitor? Aminirea a fost dată mai departe, către următoarea generație/viață și sentimentele au fost lăsate în urmă….ca și cum ar fi o genă, aceeasta se leagă de viitor și mai puternic. Așadar, aceste două persoane transcend prin timp și se întâlnesc, sau mai bine spus, se văd unul pe celălalt. Nu e ca și cum chiar s-au întâlnit, sau că au fost cu adevărat acolo, dar și-au simțit existența unui altuia.

Î: Și acest loc este?

G: Tot Japonia în perioada Heian.

Î: Să vezi viitorul din perioada Heian…..

G: Așa este, să prevezi viitorul.


Ash

Î: Și următoarea….aceasta este Europa?

G: Da, Europa Modernă timpurie. În această poveste, sunt un grup de persoane numite ”shito”, iar acest grup s-a născut dintr-un anumit motiv. Sau ar trebui să spun că mai degrabă au fost creați, decât născuți, creați cu scopul de a lupta. Dar au sfârșit prin a eșua și s-au născut ca și creaturi care nu au nici o putere, iar corpul lor este mai slab decât al unei persoane normale. Cu toate acestea, s-au trezit într-o zi, unul câte unul. Au devenit extrem de puternici după trezire, dar aveau defecte pentru că corpul lor era incomplet. Pe scurt, chiar dacă posedau puteri mari, au fost obligați să trăiască cu faptul de a fi imperfecți…Cred că toți oamenii trăiesc cu echilibrul imprefecțiunii și am dorit să exprim o asemenea slăbiciune în oameni. Din acest motiv am creat-o astfel.

Î: Și bărbatul pe care l-ai interpretat aici (în imagine) este unul dintre ”shito”?

G: Da, după trezire.

Î: Și ce arde în mâna ta?

G: Nu este conceptul că arde ceva, ci mai bine spus ”îți simți propriul suflet”. E ceva apropiat de acest sentiment.


Metamorphoze

G: Semnificația originală a cuvântului ”Metamorphoze” este ”schmbare, transformare” sau ”trezire”. ”Cu ce scop existăm? Pentru ce scop trebuie să luptăm? Să căutăm….căutăm semnificația existenței noastre.” Această idee este reprezentată prin imagine.

Î: Această, această persoană care ține sabia este un bărbat puternic chiar și printre ”shito”?
Î: Ești foarte detaliat…(râde)

G: (râde) Ei de fapt, acest grup de ”shito” este mai puternic, comparat cu o persoană normală, dar au o slăbiciune, cea de a nu putea sta sub soare. Este o boală, o boală completă. Iar supraviețuitori grupului au ajuns să fie cunoscuți eventual ca vampiri. Așa decurge povestea.


Dispar

Î: Aceasta este tot în timpul Europei Moderne timpurii?

G: Pozele de aici sunt făcute pentru povestea din timpul Europei Moderne timpurii, scenă cu scenă. Grupul ”shito”, partea incompletă….au crezut că nu au nici o valoare din cauza corpurilor incomplete, iar pentru a schimba felul în care erau priviți de alți, s-au dus pe câmpul de bătălie. Pentru a demonstra că pot lupta, că existența lor nu este inutilă, că există un scop în viața lor, Aceste imagini arată, scenă cu scenă cum s-au dus la luptă.

Î: Aceste trei poze, de la ”Dispar” la ”Future” și ”Black Stone”, sunt parte din aceeași poveste?

G: Așa e.

Î: Um, cel din stânga este ”shito” și inamicul său din partea dreaptă….ar putea fi om?

G: Este un grup de oameni cunoscuți ca ”Locuitorii părții întunecate”.


Future

Î: Acest ”Future” este o continuare a lui ”Dispar”?

G: Da, după bătălie.

Î: Atât de multe săbii îngropate în pământ arată că mulți din camarazii săi au murit în bătălie.

G: Da, exact.

Î: Și pieptul lui Gackt-kun este înjunghiat….dar cu siguranță nu ai murit. (râde)


Black Stone

Î: Și aceștia sunt ”supravețuitorii shito” pe care i-ai menționat anterior….vampirii?

G: Da. Când s-au trezit complet, așa arată când își eliberează puterile.

Î: Desigur, vampirii au legătură cu ”MOON”, nu?

G: Desigur. Dar povestea ”MOON” are loc mult mai târziu. Deci încă nu își spuneau ”vampiri”. Și au murit treptat după asta.


Storm

Î: Oamenii aceștia cu mască sunt…?

G: Au apărut și în ”Dispar”, grupul de oameni, ”locuitorii părții întunecate”.

Î: Și Gackt-kun este acolo?

G: Da, am jucat și rolul ”locuitorului părții întunecate”…..care îmi aduce aminte, că am discutat anterior asta, pentru că am crezut că ar fi prea confuz dacă aș fi jucat și acel rol. Dar incluzând designer-ul, care a fost acolo când am discutat coperta, am decis că e mai bine pentru mine să joc roluri diferite, Pentru că dacă joc doar un singur rol, de exemplu, să fac poze pentru o parte, ar fi cumva ciudat. (râde) Este mai bine că interpretez mai multe roluri pentru această broșură, și din acest motiv am jucat aici și rolul ”locuitorului părții întunecate”.


Road

Î: Femeia de aici este cea care a apărut în ”Misty”, întâlnirea cu persoana cea dragă?

G: Așa e. Ei, este și personajul din ”Todokanai Ai to Shitteita noni Osaekirezuni Aishitsuduketa”. Joc și acest rol, dar de fapt nu sunt eu.

Î: Și perioada de timp pentru această imagine?

G: Și aceasta este tot din Europa Modernă timpurie.


Todokanai Ai to Shitteita noni Osaekirezuni Aishitsuzuketa….

Î: Este o săritură bruscă în timp aici, nu? De la Europa Modernă timpurie.

G: Da, e așa zisul timp prezent.

Î: Cam în ce an din prezent?

G: Probabil chiar în anul 2000.

Î: Chiar este timpul prezent.

G: Da, prezentul. Arată cum continuă povestea….este o legătură către povestea ”MOON” pe care am făcut-o anterior.

Î: Această imagine este uimitor legată de broșura din ”Crescent”, nu?

G: Da, are legătură.

Î: Că tot veni vorba de imaginile din broșură, este o asemănare mare între broșura din ”MOON” și aceasta….

G: Da, ”MOON” exprimă cu adevărat întunericul din interiorul nostru care este închis undeva. Și cu privire la asta, ”DIABOLOS” deschide aceea parte și accepte acel întuneric din noi…..chiar dacă ajungem să realizăm că existența noastră este diabolică, continuăm să căutăm semnificația existenței noastre și să găsim motivul existenței noastre.

Î: Cu alte cuvinte, ”DIABOLOS” e mult mai profund decât ”MOON”

G: Așa e, da.

Î: Atunci, turneul care se axează pe ”DIABOLOS” va fi început când această revistă va fi publicată. Putem spera că vom vedea și lumea din lucrările precedente, ”Crescent”, și în acest turneu?

G: Da, și ”Crescent” este inclus. Dar nu combin toate melodiile sub un singur concept, într-o anumită perioadă. Cred că acest concert este creat în așa fel încât să fie ușor de înțeles. Pentru că aici este partea de entertainment și am considerat anterior că nu o facem greu de înțeles sau să fie satfisfăcătoare doar pentru noi. Și atunci….da, probabil că vom include și melodii din următorul album în acest turneu.

Î: Următorul album de după ”DIABOLOS”?!

G: Da. De fapt, înregistrarea următorului album este în progres, și sunt câteva melodii care au fost deja terminate. Din acest motiv mă gândesc să interpretez melodii care nu sunt în acest album și pe care nu le-ați mai auzit înainte.

Amândoi:…..abia așteptăm!
Î: Și va fi la Tokyo Dome pe 24 decembrie.

G: Sunt multe problem, cu sunetul, cu distanța dintre scenă și public, etc. Dar din moment ce tot o facem, să vă învățăm cum se ține un concert în Tokyo Dome? Ceva de genul. (râde)

Î: Oooh, pare că va fi interesant.

G: Da.. La ceea ce ne gândim acum sunt monitoarele mari, pe care nu le-am folosit niciodată în concerte, nu? Sentimentul de a nu vrea să le folosești sub nici o formă este foarte puternic. Pentru că nu te uiți la televizor aici. Sunt fani care spun ”Nu poți vedea nimic din locurile din spate”, dar o scenă nu este ceva ce ”e bună dacă o vezi”, ci ceva ce ”simți” pentru tine. Asta cred eu și, desigur, chiar și acum această părere nu s-a schimbat. Dar rămâne faptul că persoanelor din spate din Tokyo Dome, voi fi mai mic decât un bob de orez pe scenă. (râde) Cred că trebuie să mai aruncăm o privire la acestă problemă.

Î: Este vreo posibilitate atunci, să folosești monitoarele pentru prima dată aici.

G: Așa e. Dar nu vreau să spun ”Nu avem de ales”. ”Nu avem de ales decât să folosim monitoarele pentru că este Tokyo Dome”. Cu siguranță nu vreau să spun așa ceva. Dar din moment ce o facem, nu este nici o altă apropiere interesantă? La asta ne gândim acum. Oricum, pentru a arăta tuturor ceea ce avem mai bun, vom lupta din greu. Și după asta, chiar dacă pare imposibil, altceva, care este o nouă voință, va apărea în acel moment. Nu vreau să renunț de la început. Vreau să lupt până la sfârșit. Acesta este rolul meu.

vineri, 19 aprilie 2013

Interviu~UV - octombrie 2005 (partea II)

Î: Da, pentru că întotdeauna este un mesaj în spatele poveștii din lucrările lui Gackt.

G: Și locuitorii părții întunecate au fost un grup care a trăit în timp ce erau urmăriți. Împrăștiați prin toată Europa, în cele din urmă s-au folosit de oameni. Asta seamănă cu țara cea mare și țara cea mică pe care le avem, ca o versiune în miniatură a lumi. Tocmai ce plănuiau să creeze o ființă și mai puternică, s-a dovedit a fi imperfectă. Dar desigur, cei care au fost creați pentru a lupta au sentimente. Ceea ce vedem prin această poveste este nebunia bărbaților, istoria păcatelor oamenilor, etc. și suntem capabili să simțim acut că continuă să se repete, nu? Și din această cauză, putem clarifica acest lucru numit om și devine mai ușor de privit. Totuși, dacă te uiți la el prea direct, dacă prezentarea a ceea ce înseamnă uman devine prea confuză, nimeni nu va putea accepta ceva cu forța. Dar prin mesajul unei povești, poți privi oameni obiectiv prima dată. Aceasta este metoda de prezentare despre care vorbesc. Dacă ataci pe toată lumea, vor spune ”Nu există așa ceva!”. Dar prezentând-o prin altceva, le permite să vadă cum trăiesc în timp ce duc povara păcatului. Cred că poate ridica și întrebarea ”Cu ce motiv existăm?”.

Î: Înainte de acest interviu, am putut doar citi versurile tuturor melodiilor, nu? Ceea ce am simțit spre sfârșit, a fost ”importanța de a trăi în ciuda soartei pe care o poartă”, probabil că ascultătorii vor avea același sentiment. Ascultând această discuție doar mi-a aprofundat acest sentiment.

G: Pentru că nu ai auzit toate melodiile de data aceasta, ai venit la interviu doar cu versurile nu? Chiar dacă erau doar versurile și coperta CD-ului (ca să poată fi folosită pentru interviu), sunt fericit că multe persoane au oferit sentimente acestora.

Î: Vorbind de versuri, mă întreb dacă majoritatea părților pot fi înlocuite și dezvoltate în ceva legat de o relație de dragoste dintre un bărbat și o femeie.

G: Sunt părți care pot fi înlocuite, dar sunt și bărbați, parteneri, asemănător cu o relație dintre un maestru și ucenic, și prieteni apropiați, etc. Nu toți  sunt între bărbați și femei, dar poți privi și așa. Cât pentru mine, melodiile pe care le cânt sunt limitate doar femeilor....asta este un secret. (râde)

Î: Pentru că m-am uitat doar la videoclipul pentru ”Todokanai Ai”, mă întrebam dacă ținta albumului ”DIABOLOS” este relația dintre bărbat și femeie. Fata portretizată are soarta unui vampir, nu?

G: Nu, amândoi sunt vampiri. De asta, la sfârșit, ard și mor. Ceea ce am prezentat în videoclip este o parte. Pe scurt, este povestea a doi din cei treisprezece Shito, așa că nu e vorba despre toți membrii.

Î: Videoclipul a fost luat din poveste ca avanpremieră pentru ”DIABOLOS”?

G: Da. Povestea persoanelor care au un destin atât de efemer reprezintă întreaga tematică de data aceasta. Gândul că ei trebuie să treacă prin ei însuși este că, chiar dacă e posibil ca destinul lor să fie unul blestemat, să aibă aceea soartă îi face capabili să-și vadă existența pentru prima dată și să simtă că trăiesc. Toate acestea sunt gândurile personajelor. Că sunt câteva lucruri prin care trebuie să treacă. Cred că poți auzi povara din videoclip în acest album.

Î: Ai jucat rolul unui imigrant în ”MOON CHILD”, și multe alte lucrări de ale tale au avut inclusă tematica destinului de neevitat. Se pare că acest gen de poveste este radicalizat de această dată.

G: Așa este. Dar, cum să spun, nu vreau să fie ceva ciudat, ca ceva se seamănă cu science fiction și desigur, nu vreau nici să se transforme în ”nu înțelegi dacă nu știi conceptul”. Pentru că am compus melodiile într-o manieră încât să le poți asculta separat. Ascultând melodiile una câte una te face să te gândești și să simți ceva, și dacă pe lângă asta mai sunt persoane care se gândesc ”Poate că e ceva mai mult de atât”, pot vedea mai departe. Eu compun albume și concerte într-un anume mod, astfel încât să te poți bucura. Dar mă întreb cât de exacte vor fi? Pentru cei care văd dincolo de suprafață, mai este puțin până la răspunsul pe care îl cauți. Și aceasta este povestea mea.

Î: Da, să luăm Gundam de exemplu, sunt persoane care erau interesate de modelele din plastic la început, dar au început să-și dorească mai mult.

G: Exact, cum începi nu contează.

Î: Albumul ar trebui să fie lansat în momentul în care această revistă este publicată și cred că multe persoane vor fi ascultat albumul până atunci. Dar acum, singura melodie pe care am ascultat-o și care nu a fost lansată este ”Future”. Este o melodie lentă, nu? De obicei ai mai multe melodii ”grele”, deci restul melodiilor sunt la fel de intense?

G: Cred că devin ”grele”. Deși melodiile au un sentiment destul de puternic, cred că sentimentele de tristețe și efemeritate s-au dublat.

Î: Dacă privești obiectiv, prin ”Ash”, ”Noesis”, etc, sunt foarte ”rock”, dar este adevărat că există și ceva elegant la muzica lui Gackt-san.

G: Sunt fericit să aud că spui asta. Dacă este o intensificare simplă, te-ai gândi că este gălăgioasă, așa că nu are nici un rost să fac asta. Și nu asta este ideea, poți vedea ambele părți clar și precis pentru că este o intensificare în liniște, efemeritatea în aceea intensificare, și durerea și frumusețea care acompaniază efemeritatea. Nu sunt scene unde poți vedea o interpretare extrem de intensă în slow motion? Deși ele sunt chiar înaintea ochilor noștii, cumva le vezi mișcându-se foarte încet. Cred că este echilibrul.

luni, 1 aprilie 2013

Interviu ~ Oricon Style - august 2005

Î: Ei spun că pentru a avea o viață minunată, trebuie să fii o persoană minunată. Ei, ce consideri a fi ”un bărbat bun” (un bărbat plăcut, fin, excelent, agreabil)?

G: Păi, pentru mine e simplu, ”Uită-te la mine”.

Î: Doar o singură replică? (râs amar) Dar pentru că ceea ce numești tu ”un bărbat bun” depinde de valorile fiecăruia, nu?

G: Da. Asta e destul.

Î: Oh.....

G: Hmm? Este ceva ce vrei să întrebi?

Î: Ei bine, te consideri a fi sub categoria ”bărbat bun”?

G: Nu, pentru că niciodată nu m-am gândit la mine ca fiind ”un bărbat bun”.

Î: Glumești!

G: Chiar dacă e pentru puțin timp, vreau să devin un bărbat bun. Nu vreau doar să trăiesc, vreau să am o viață uimitoare. Asta e tot. Și sincer, cum persoanele din jur mă judecă, nu contează.

Î: Ahh, vrei să spui că nu faci nimic în legătură cu felul în care te privesc ceilalți.

G: Da. Să spunem, de exemplu, că femeia de care ești complet îndrăgostit îți întoarce sentimentele. Probabil că asta te face un bărbat bun. Dar poate că asta este diferit de a fi plăcut de toată lumea, și poate la fel de diferit de ceea ce cred bărbații că îi face să fie buni. Aceste posibilități sunt infinite odată ce te apuci să vorbești despre ele. Pentru că este imposibil ca să existe cineva care să fie plăcut de toată lumea.

Î: Ei atunci, ce plănuiești să faci ca sa-ți poți trăi viața ca ”bărbat bun”?

G: Este ceva ce fac. De exemplu, afacerile ar trebui făcute astfel....sau muzica ar trebui făcută asftel. De exemplu, dacă staff-ul care m-a urmat se gândește că ”Suntem bucuroși că te-am urmat”. Și în cele din urmă, vreau ca ei să ajungă la un nivel de viață în care pot gândi astfel. Așa privesc eu. Dar nu este după mine, să decid așa ceva, nu?

Î: Daaaa, ai dreptate.

G: Nu-i așa? Asta e ceva ce am decis. Nu știu dacă acest lucru mă definește ca ”bărbat bun” sau nu, în termenii în care mă judecă cei din jur. Doar atât, acesta este singurul fel în care pot trăi.

Î: Este minunat dacă staff-ul poate gândi astfel. (zâmbește)

G: Pe scurt, cred că a fi capabil să recunoști când cineva a devenit mai bun este cel mai important punct. Sunt persoane care nu cred că au devenit mai buni în ciuda sumei de bani pe care o obțin; totuși, sunt și acei care simt o îmbunătățire doar pentru că salariul lor a crescut puțin. Aceasta este o problemă care nu poate fi rezolvată doar cu bani. Cred că sentimentul de a avansa încet, chiar dacă este câte un pas, este foarte important.

Î: Aah, precis aceeia care se gândesc că avansează sunt ”bărbați buni”.

G: Da, din acest motiv staff-ul meu are doar astfel de ”bărbați buni”, pentru că toți cei care nu sunt astfel au dispărut. Au trebuit să plece, înțelegi.

Î: Chiar acum, cât de aproape crezi că ești de ideea ta de ”bărbat bun”?

G: Nu am ajuns nici măcar la o treime din ea. Nu încă, nu încă, pentru că tot mă mai chinui. Vreau ca fata de care mă voi îndrăgosti să creadă că sunt un bărbat bun, dar cred că este foarte dificil (de atins acest scop). Pentru că, cu cât trăiești mai mult ca bărbat, cu atât mai mare este șansa ca fata pe care o iubești să nu aprecieze, nu? Dar nu îmi voi schimba stilul de viață doar din această cauză. Așa am fost dintotdeauna.

Î: Nu sunt prea multe femei care să poată înțelege asta, nu?

G: Tocmai din acest motiv (pentru a deveni un ”bărbat bun”) sunt multe locuri pe care trebuie să le vizitezi; dar va părea că lași fata de o parte și o părăsești. În acel moment, vei părea că ești o persoană teribilă, nu? Dar asta se întâmplă pentru că ai încredere în lucrurile pe care simți că trebuie să le faci.

Î: Probabil că un ”bărbat bun” este o persoană care nu este urâtă de femei? Chiar dacă îi faci un asemenea lucru teribil.

G: Depinde de cât de înțelegătoare sunt. Ei, e dificil. Dar sunt totuși un bărbat, și nu am să trăiesc doar de dragul de a fi plăcut de femei.

Î: Și asta te face un ”bărbat bun”....cred?

Î: Noul single lansat a primit recenzii măgulitoare ca și melodia principală a dramei =“契約結婚 (keiyaku kekkon) Fuji TV=

G: Nu…mă uit la televizor. Nu m-am uitat de muți ani. (râs amar) Nu am televizor acasă….sunt sărac. (râs amar)

Î: Glumești!

G: Ei….normal că mi-au arătat scenariul pentru dramă, dar nu am făcut melodia după el.

Î: Apropo, care sunt gândurile tale după ce ai citit scenariul?

G: Cred că este o poveste care poate exista doar în această perioadă de timp. Parțial pentru că modul în care gândesc acum oamenii a fost influențat de partea de vest, dar și pentru că atât bărbații cât și femeiile pot lucre după ce s-au căsătorit, nu? (În trecut, femeiile renunțau la serviciu pentru a deveni casnice imediat ce s-au căsătorit.) Fie că acest lucru înseamnă egalitate sau nu este o altă întrebare. Tematica acestei drame se naște tocmai pentru că acest gen de mediu există.

Î: În ciuda acestui fapt, încă este o melodie dramatică, nu?

G: Melodia însuși este ”grea”. Dar din toate melodiile pe care le-am compus până acum, aceasta îmi place cel mai mult. Conținutul versurilor nu se potrivește cu drama sută la sută, dar să ai persoana pe care o iubești cu adevărat….durerea de a iubi pe cineva din toată inima chiar dacă aceea persoană nu te vede. Sentimentele tale nu pot ajunge la el/ea, dar tu nu o poți opri; doare și îți arde inima. Acest fel de iubire transcende toată era, nu? De asta îmi place această melodie foarte mult. Și este și una simplă.

Î: Și titlul, este cel mai lung pe care l-ai avut, nu?

G: Așa e. “届カナイ愛ト知ッテイタノニ抑エキレズニ愛シ続ケタ...”…..24 de caractere?

Î: De ce nu ai pus simplu 届カナイ愛? (todokanai ai)

G: Umm, este ceva diferit, chiar dacă e doar un sentiment. Și continui să mă gândesc ce titlu ar fi potrivit...De fapt, toate celelalte titluri ale melodiilor din albumul pe care-l compun acum sunt în engleză. Și am ales titlul după mult timp de gândire. Pentru că iubesc japoneza foarte mult, înțelegi. În acel moment, am decis din instinct ”Această melodie ar trebui să se numească 届カナイ愛ト知ッテイタノニ抑エキレズニ愛シ続ケタ...”. Din acest motiv, este foarte dificil să vorbesc despre această melodie cu staff-ul. (râde)

Î: Ne-am descurcat greu și când ai scris manuscrisul. (râde) Și când a fost melodia finalizată?

G: O aveam de mult timp, încă nu compusesem versurile. Dar am reintrat în pre-producție și am înregistrat recent (este de fapt o perioadă de câteva zile în care intră în studio și stau acolo până termină de înregistrat.) și sunt moment când pot vedea lumea prezentată în album. Am văzut multe lucruri acolo.

Î: În acest caz, putem spune că acest single este o avanpremieră a ceea ce va fi pe următorul album?

G: Da, așa este, pentru că albumul urmează a fi lansat. Ei…albumul va fi foarte intens. Dacă stau să mă gândesc, cuplarea single-lului, ”noesis”, este de asemenea intensă.

Î: Poate că e un ”sunet dur”.

G: Poți spune că e ”dur”, și un amestec. Sună foarte bine. Acordul e grozav și e dorodoro (sunete ca de tobă, tunet) (râde)

Î: Noi, ascultătorii, suntem cei care îl găsesc interesant. Pentru că ai lansat multe melodii tandre și afectuoase prin albumul ”Love Letter” în februarie, și brusc dai astea la o parte și lansezi melodii ”dure”.

G: Asta se numește ”Lumea Gackt”. (râde) Ei pleacă, și eu îi trag înapoi. După ce îi trag înapoi, îi dau la o parte. (râde) (Se referă că îi place să facă schimbări)

Î: Ei, chiar dacă sunt dați la o parte, ca fani, ei tot vor să te urmeze, nu?

G: Vezi tu, în filmele vechi japoneze de arte marțiale, femeile în kimono deseori fac asta (face o anumită mișcare) în timp ce spun ”Antaa”, nu? (E forma scurtă de la ”anata” care înseamnă ”tu”, dar dacă este folosit de o femeie care îi se adresează iubitului sau soțului poate fi tradus ca ”dragule”) Când bărbații sunt pe cale de a ieși și afară ninge. Doamnele și-ar privi soții și le-ar spune ”Antaa….” (Relația dintre femeie și bărbat e similară cu relația pe care o are Gackt cu fanii, bărbatul reprezentând fanii….)

Î: Și bărbați ar fi cineva ca Takakura Ken. (râde)

G: Așa e, așa e. (râde) Asta este ”Lumea Gackt” pentru tine. (râde)

Î: Da? (râde) Ei, e interesantă ”Lumea Gackt”.

G: Desigur!