Se afișează postările cu eticheta waka. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta waka. Afișați toate postările

sâmbătă, 12 ianuarie 2019

Gackt blog – 4 iulie 2017

Am făcut 44 de ani

Cumva,
Am reușit să sărbătoresc
Cea de-a 44-a aniversare a mea fără vreun incident...
(Nu știu dacă pot întâmpina ziua de mâine în siguranță).


Acest an a avut multe noi întâlniri și la revederi.
Ajungând la această vârstă, îmi amintesc să simt recunoștință înainte de tristețe
Când vine vorba de a-mi lua adio.

Acestea sunt într-adevăr triste, dar
Este un miracol că ne-am putut întâlni în aceeași eră astfel.
Asta ar putea suna ca o exagerare dar
Am început să simt astfel de când am trecut de vârsta de 30.



Poate este din cauza liniei mele de lucru, dar
Cu înfățișări care fac persoanele asemeni mie să pară mai tinere decât sunt de fapt,
Atunci când o conversație începe să se îndrepte spre propria lor vârstă,
Mulți vor spune
”Nu are nimic de-a face cu vârsta! Este doar un număr.”

Desigur,
Cred că au spus-o cu intenție bună, dar
Asta este ceea ce cred atunci când aceea replică este spusă.

Are legătură cu vârsta.
Vârsta nu este doar un număr.
Cred că ”A trece prin viață ca o listă de numere face istorie”.



Pentru mine, nu mă pot gândi la el ușor ca fiind ”doar un număr”,
Și au fost o varietate de evenimente pentru fiecare an.
Au fost de asemenea multe lucruri ce au cauzat sentimente de durere și frustrare.
Pe de altă parte, au fost și multe evenimente ce au fost abundente în zâmbete.
Au fost chiar și evenimente unde
Nu m-am putut opri din plâns, dar nu de tristețe, ci de bucurie.

Și asta,
Este datorită compasiunii și amabilității fără sfârșit
A persoanelor din jurul acestui om care sunt eu, GACKT.



Eu chiar cred că sunt binecuvântat cu prieteni.
Desigur,
S-ar putea să nu par o persoană cu mulți prieteni.
Sincer cred că lucrul cel mai prețios din viața mea
Este să am prieteni care mă susțin când sunt în tot felul de situații grele.



Astăzi, sărbătoresc cea de-a 44-a aniversare a mea,
Și cuvintele pe care partenerul meu le-a spus răsună în inima mea.

”Știi, Waka, m-am tot gândit...
Numărul 44 este unul bun.
Este o vârstă la care trebuie să-ți aduni puterile într-un adevărat sens.
Nu spun că trebuie să ai postura de senior (senpai)
Dar ajungând la vârsta de 44, trebuie să fii serios pregătit pentru restul vieții tale.
Desigur,
Poate că Wala s-a pregătit acum mult timp dar
Când vine vorba de viață, faptul este că ”nu se roagă nimeni pentru cei morți”, nu?
Dacă nu ești pregătit pentru asta în primul rând,
Vei ajunge să fii atât de speriat că nu vei putea face nimic.
Mult din ceea ce Waka a făcut până în acest moment
A fost poate într-adevăr absurd, dar nu a fost niciodată necugetat.
Cred că ceea ce ai câștigat a fost posibl pentru că ai fost pregătit.
De aceea, acum, încă o dată, te rog să păstrezi aceste cuvinte în inima ta.
Poți fi absurd, dar să nu faci niciodată ceva nesăbuit ce ți-ar putea distruge corpul.
Spun asta pentru că se simte ca și cum Waka ar putea dispărea brusc...”

Și astfel, aceste cuvinte a mentorului meu atent de viață și partener, care este mai în vârstă decât mine,
S-au cufundat profund în inima, mintea și corpul meu.



Dar,
Încă o dată, asta este ceea ce cred.

Îmi înțeleg propriul caracter foarte bine.
Să scad ritmul vieții mele sau să trăiesc convențional,
Mă face să fiu neîndemânatic și astfel vreau să merg cât de departe pot înainte de a muri.
Vreau să fiu o persoană care întotdeauna zâmbește chiar și atunci când mă prăbușesc.



O să atac și acest an fără milă, astfel
Aveți multă grijă de un asemenea GACKT și de acum încolo.

Asta este tot.

marți, 21 iunie 2016

B=PASS Mai 2016

În sfârșit, cortina este pe cale să se deschidă la ”LAST VISUALIVE: Saigo no Tsuki – LAST MOON”, primul turneu original al lui GACKT în 7 ani, care va fi început atunci când această revistă va fi printată. Și pe 27 aprilie, mult așteptatul nou album LAST MOON va fi lansat. Cât despre LAST MOON, m-ai lăsat să ascult melodiile care momentan sunt finisate, dar, incluzând melodiile care au fost deja relansate, fiecare este atât de profundă și am fost copleșit.
Suntem pe cale să terminăm înregistrările, dar cele pe care le creez acum chiar sunt grozave. Au devenit destul de interesante. Cred că toată lumea va fi agitată când le va auzi.

Mai mult decât melodiile pe care le-ai lansat deja?
Noile melodii au o abordare foarte diferită, și sunt melodii amuzante. Le-am creat cu gândul la spectacol.

Abia aștept! Ai spus ”cu gândul la spectacol”, dar albumele tale originale întotdeauna sunt împletite cu VISUALIVE-urile. Așdar, mai întâi, ne poți spune tematica acestui LAST VISUALIVE?
Cred că ar trebui mai întâi să vorbesc despre de ce subtitlul acestui turneu este ”Saigo no Tsuki” (”Last Moon”). Cred cu siguranță că sunt multe persoane care se gândesc că este sfârșitul poveștii ”MOON”, dar asta nu este chiar adevărat. Acesta ar putea fi LAST VISUALIVE, dar însuși povestea ”MOON” nu este finisată cu asta. Încă mai sunt multe în ea. Așadar nu este ”saigo” ca în ”最後” (”ultimul”, ”sfârșit”), ci ”saigo” ca în ”最期 ” (acest kanji poartă nuanța de ”momente finale”, ”zile de sfârșit”). Este ”luna pe care o vede cineva atunci când moare”. Prin luna pe care o văd atunci când mor, o persoană privește în urmă la drumul pe care a mers în timpul vieții…aceasta este semnificația lui ”Saigo no Tsuki”.

Așadar, atunci când public asta, vrei să scriu ”最期 ”, nu ”最後”?
Da. ”LAST MOON” mai înseamnă și ”luna pe care o persoană o vede la sfârșitul vieții sale”. Atât ”LAST MOON” cât și ”LAST VISUALIVE” au același ”LAST” când le scrii în engleză, dar primul lucru pe care vreau să-l înțelegeți este semnificația cuvintelor ”Saigo no Tsuki”. Așadar, albumul LAST MOON are tematica ”la ce se gândesc oamenii când privesc spre lună în momentele lor finale?”.

Înțeleg.
De asemenea, acest LAST VISUALIVE portretizează și o lume mult mai mare, inclusiv povestea lui Yoshitsune. Pentru că am arătat povestea lui Yoshitsune pe scenă prin ”Misterele lui Yoshitsune, Capitolele I și II”, probabil că sunt persoane care se gândesc că LAST VISUALIVE reprezintă părți din ”Misterele lui Yoshitsune, Capitolul III”. Dar nu este așa. De la început, povestea ”MOON” are centrul pe ”Luna întotdeauna vede tragediile pe care umanitatea le repetă”, dar LAST VISUALIVE este de asemenea din punctul de vedere de a privi în jos și a te întreba ”De ce oamenii se rănesc unul pe celălalt, și repetă aceleași greșeli?”, aceasta este marea tematică pe care este creat. Cred că va deveni ceva foarte profund.

Înțeleg. Cred că este profund și merită să-l vezi…Așadar, când ai început să creezi noul album LAST MOON pe baza acelei tematici?
Câți ani au trecut…?

Cea mai veche melodie inclusă este ”RETURNER – Yami no Shuuen –”, care a fost lansat în 2007…
Deci 9 ani. Stupid, huh?

Așa este!
Știi, este puțin greu pentru mine când spun ”Stupid, huh” și tu imediat ești de acord (râde). Ai să-mi distrugi încrederea de sine (râde).

Ahahahaha! Nu, vreau să spun că sunt de acord cu faptul că sunt 9 ani, dar a fost un sincron prost. Îmi pare rău pentru asta.
Nu, nu, nu, chiar este stupid (râde).

”RETURNER – Yami no Shuuen –” a fost lansat acum 9 ani, asta înseamnă că chiar și înainte de lansarea albumului tău original anterior ”RE:BORN” (2009), lucrai pe plan interior la LAST MOON. Iar sunt surprins.
Cred că vei înțelege dacă vezi spectacolul, dar fac asta încă de la turneul din 2004, THE SIXTH DAY AND SEVENTH NIGHT.

Acum că ai menționat, acel spectacol a început brusc cu o viziune ”japoneză” a lumii, nu? Momentul în care cortina s-a ridicat, tu și membrii trupei erați acolo în costume albe cântând la shamisen.
Da. Conceptul pentru LAST VISUALIVE a început acolo.

Aceea deschidere a lăsat o impresie puternică, și îmi amintesc imaginea clar chiar și acum. Dar…nu pot să cred că idea pentru LAST VISUALIVE a început atunci! Dacă a fost în 2004, sunt 12 ani de atunci!
Chiar că este prea stupid (râde). Era ceva de genul ”câți ani o să-mi ia să fac asta?” (râde). Așadar, încă de la THE SIXTH DAY din 2004 am avut conceptul pentru LAST VISUALIVE. Am avut conceptul, dar apoi am făcut DIABOLOS în 2005, și între am făcut RR II (Requiem et Reminscence II) în 2009. Dar de fapt, prin perioada RR II, deja discutam să fac acest turneu LAST MOON.

Serios?
Da. Dar am ajuns cu povestea RR II mai întâi să fie clar în mintea mea, și, dacă făceam LAST MOON, știam că piesele îmbinate ”Yoshitsune” vor dura mult timp, așa că m-am gâdnit că odată ce terminam cu ele, nu voi mai fi putut face RR II deloc. De asemenea, m-am gândit că după DIABOLOS, poate ar trebui să fac o poveste care nu avea legătură cu povestea ”MOON”. Așa că mai întâi am făcut RR II. Dar din moment ce am reușit să stabilesc forma VISUALIVE-ului cu RR II, asta mă face să fiu fericit că am făcut asta mai întâi. Pot înfrunta LAST VISUALIVE cu forma sa deja stabilită, așadar cred că chiar pot exprima lucruri foarte interesante.

Cu siguranță va fi o compilare a tot ce ai pus în VISUALIVE-uri până acum. Cred că va fi uimitor! Și noul album ”LAST MOON” chiar s-a dovedit a fi grozav. Așa cum am spus la început, fiecare melodie este profundă și copleșitoare, și ca un tot, o lume ”japoneză” se întinde prin el, așadar simt că acest CD exemplifică ”Zipang Rock” (=un gen creat de GACKT, numit după un cuvânt vechi pentru ”Japonia”)
Ei bine, am lucrat în tot acest timp pentru a pune bazele Zipang Rock-ului. Dar este incredibil de dificil. Sunt lucruri care se potrivesc în melodie, dar și aranjamente care te fac să spui ”Nu, nu putem face asta”, și am multe melodii eșuate. Sunt multe melodii pe ”LAST MOON” care folosesc instrumente japoneze, dar dacă mă întrebi ”Dacă pui instrumente japoneze în melodie, devine Zipang Rock?”, răspunsul este nu, cu siguranță nu. Sunt mulți dintre ei, nu? Artiști japonezi care pun instrumente japoneze în melodiile lor și eșuează.

Ei cred că este cu nuanță japoneză, dar ajunge să sune ca o melodie chinezească.
Exact. Este ”Nu este Japonia, este China. Sau Vietnam.” (râde) Cu siguranță nu o poți face decât dacă ai un simț unic japonez. Asta fiind spusă, sunt și mulți japonezi care eșuează la asta.

Cere un anumit simț subtil de echilibru, nu?
Da. Este important cum termini melodiile pentru a le face frumoase, și să adaugi pur și simplu instrumente japoneze, nu o face Zipang Rock. De exemplu, muzica rock japoneză a originat din muzica rock din Vest, și eventual genul Visual Rock s-a născut din asta. La început, acel Visual Rock a avut multă muzică grozavă. Erau lucruri extreme goth, și lucruri introspective și obscene sexual. Asta din cauză că muzicienii ascultau multă muzică, inclusiv muzica din Vest, o înțelegeau, și apoi adăugau propriile gusturi, în timp ce încercau lucruri noi. Dar copiii Visual Kei din zilele de azi ascultă muzică Visual Kei și încearcă să facă muzică ”Visual Kei”, așadar lumea lor devine mai superficială. Desigur, unele melodii sunt bune, dar sunt atât de mulți copii astfel încât cred că este o pierdere. Dacă nu asculți multe melodii diferite, nu poți face nimic nou. Cu alte cuvinte, ceea ce vreau să spun este că, totul este așa, și la fel este și Zipang Rock. Dacă nu studiezi și sapi adânc în muzica din Vest, muzica clasică, Gagaku, multe lucruri înainte de a încerca, nu va merge bine. Aceasta este îndrăzneala lui ”O pot face pentru că sunt japonez”.

În felul acesta, studiezi muzica intens desigur, dar de asemenea și oricând ai nevoie să-ți exprimi ideile, nu? Cred că acesta este motivul pentru care ai putut pune bazele în Zipang Rock astfel.
Ei bine, încerc multe lucruri diferite, dar cu siguranță încă este dificil.

De exemplu, pe acest album, este o melodie numită ”Hana mo Chiyu” care incorporează waka (poem japonez, de obicei cu model de silabe 5-7-5-7-7). Asta este tot din cauză că ai studiat waka mult înainte de a crea melodiile?
Le-am studiat. Dar de fapt, îmi placea waka de mult timp.

Deci îți plăcea literatura când erai la școală?
Nu, uram literatura când eram la școală. Mă gândeam ”De ce trebuie să studiem asta?” (râde) Dar, cum am studiat diferite lucruri, cum ar fi originea lui waka, și de ce a fost creată waka, și de ce forma poemului waka există, și cum s-au schimbat puțin câte puțin, depinzând de perioada de timp, am aflat că sunt multe poeme waka minunate. Sunt asemenea unor scrisori de dragoste...aceasta este ideea principală. Și forma acestor scrisori de dragoste este incredibil de frumoasă. Dar, waka sunt atât de scurte, nu? Trebuie să-ți exprimi sentimentele într-un poem atât de scurt. M-am gândit că era uimitor. Nivelurile de cunoștințe create sunt cu siguranță interesante într-un anumit fel. Când eram tânăr, nu am înțeles cât de minunat era, așa că mă întrebam de ce trebuia să le studiem, dar acum cred că este o parte bună a culturii japoneze. Și, când creem ceva nou, cu siguranță avem nevoie să studiem lucrurile vechi.

Ah, înțeleg.
Dar, motivul pentru care am pus waka în ”Hana mo Chiyu” nu a fost doar pentru că am decis să o arunc acolo.

Huh?
Pe partea muzicală, când m-am gândit cum să fac sunetele să se potrivească împreună, versurile moderne nu se potriveau cu linia melodică. Era blocată, indiferent de cum o făceam să sune.
 Așa că mă întrebam de ce, și am decis să scriu ceea ce voiam să spun sub forma unui poem waka, și să cânt aia. Am realizat că waka se potrivește cu semnăturile de timp neregulat, în special cu semnăturile de timp cu număr impar. De exemplu, schimbând de la un timp 8/8 la un timp 6/8 este cel mai ușor din semnăturile de timp neregulat, pentru că este un număr par. Dar când ai numere impare, cum ar fi 5 bătăi sau 7 bătăi, din cauză că este ceva în ritm, este greu să pui versurile moderne peste. Și când am pus waka pe un ritm neregulat, s-a potrivit foarte bine.

Ah, pentru că waka are model de 5-7-5.
Așa e. Cred că este interesant.

Acel ”Hana mo Chiyu” are și un vocal divin care te face să simți nebunia, și este un exemplu de Zipang Rock plin de lucruri care merită o menționare specială. Desigur, cred că aș putea spune că toate melodiile de pe album sunt pline de lucruri care merită o menționare specială, dar, vorbind de cele mai recente melodii ale tale, ”WooHa Baby!!” este de asemenea...
Este interesant, nu? (râde)

Este extrem de amuzant și râd mult. Râd de fiecare dată când ascult (râde). Este amuzant cum o melodie atât de jucăușă este pe un asemenea album profund și serios (râde).
Hahahahaha.

Alcătuirea este ca un ”ritm Zipang Party” și corul are un sentiment ciudat de primitiv care te face să-ți imaginezi bărbați macho dezbrăcați, și versurile sunt sexy și amuzante, și sunt chiar și câteva părți drăguțe (râde).
Dar, chiar am avut de lucru la scrisul acelor versuri.

Serios?
Da, nu le-am putut scrie deloc și mă întrebam ce să fac. În cele din urmă, au ajuns la mine în timp ce eram în avion. Acum că e terminată, este o melodie amuzantă. Așadar, vorbeam despre a face un clip pentru ea. Ca și cum ”Nu ar fi amuzant dacă am filma clipul într-un club?” și alte astfel de lucruri.

Cu siguranță vreau să văd asta! (râde) Apropo, înregistrezi melodiile tale recente peste hotare?
Am tot înregistrat în studioul de peste hotare în ultima săptămână. Am terminat de înregistrat, dar acum încercăm diferite lucruri cu aranjamentele noului cântec. Pentru aceea melodie, dacă pui acordurile pe melodia centrală vocal, sună bine, dar acordurile care se potrivesc cu melodia centrală nu se potrivesc bine la cor. Așadar, dacă faci opusul, și potrivești acordurile pe cor, atunci cum pui melodia centrală peste? Încercăm diferite lucruri.

Ceeee? Deci, faceți corul partea principală și adăugați acordurile la ea, apoi adăugați melodia centrală peste, nu gândiți în sens invers?
E doar că, atunci când pui melodia principală pe cor, devine șase și patru și uneori nouă și unsprezece, așadar uneori sună disonant. De exemplu, un al nouălea cor are do, mi, so, si, re, și din cauza celui de-al nouălea interval, re, a fost adăugat, iar do și re sunt note învecinate, nu? Când acele note învecinate apar într-un cor, e ”boom”, nota pe care o cânt este exact lângă cea din cor.

Așadar, e ca și cum...dacă nu ești atent, sună de parcă ai cânta nota greșită?
Da, da. Vorbesc despre asta cu TAKUMI. Așadar, dacă am muta nota principală mai jos cu 3 pași, ar suna ca un patru, dar întrebarea este dacă putem face asta în timp ce păstrăm sentimentul de cor. Să dau un exemplu, dacă nota principală este C, în timp ce țin cât de mult pot corul, îndepărtăm doar E, care va suna ca și cum încă ar fi acolo. Lucrăm pentru a găsi disonanțele ce încă sună ca a fi armonii confortabile una câte una.

Wow, sună dificil. E ca și cum ați face un experiment intens, detaliat.
Vreau să pun coruri în tot dacă este posibil. Dar dacă nu este posibil, nu este posibil...atunci spun ”Progresia acestui cor nu este bună, va trebui să o luăm de la capăt” (râde)

Eeh. Această lipsă de compromis sună exact ca tine, GACKT-san.
Nu avem timp, și doar facem astfel de lucruri în continuu, așadar rămânem și fără puținul timp pe care îl mai avem (râde)...dacă stau să mă gândesc la asta, ascultam sutre budiste acum 2-3 zile.

Chiar și sutre budiste! Simțul tău de curiozitate și explorare este atât de vast!
(râde) Dacă le asculți mult timp, sutrele budiste au și ele o melodie. Ei nu doar citesc caracterele, este o melodie unică și un ritm, și un simț de finețe. Și mă întreb, care a fost simțul persoanei care a făcut asta, și a persoanelor cărora a dat mai departe?

Deci ai săpat și mai adânc și aici?
Da (râde). Era o sutră budistă tainică, dar nu a fost doar pentru a comunica scrierile, a fost totul ca un întreg. A fost comunicată oral de la persoană la persoană, și atunci ei trebuiau să o învețe singuri.

Fără vreo biblie sau altceva?
Așa e. Pentru că este budism tainic, nu a fost niciodată transcris. De aceea, se amintea cu o melodie. Aceea melodie este interesantă. M-am gândit că lucrurile ca ”Simțul de finețe este chiar grozav” și ”Mă întreb dacă pot face ceva folosind acest mod de abordare?”. Ei bine, în acest punct nu luase formă. Dar pentru a crea lucruri noi, interesante și bune, cred că este nevoie de acest fel de cunoștințe.

Wow, uimitor...Dar cred că aceste cunoștințe și simțuri pe care le-ai dobândit prin studiu oferă melodiilor tale o profunzime care le lipsește altora. Noul album ”LAST MOON” are de asemenea un punct de vedere al lumii profunde, dar care este răspunsul tău personal?
Cred că, cu siguranță nu este un album pe care doar să-l asculți pe fundal...Este greu, într-un fel bun. Chiar merită să-l asculți. Așadar, vreau ca să-l așteptați cu nerăbdare.

Și dacă te gândești la când și cum vor fi exprimate aceste melodii la LAST VISUALIVE, abia aștept și asta.
Sunt bucuros că crezi asta. Dar chiar și dacă asculți doar albumul, viziunea lumii este foarte profundă. Și, dacă asculți de la primul cântec până la sfârșit, sunt multe melodii care sar prin eră, dar cred că vă pot face să înțelegeți ceea ce vreau să spun cu totul. Și...cu siguranță veți plânge la sfârșit.




vineri, 21 martie 2014

Gackt blog - 28 noiembrie 2012

Norocul bate la ușa fiecăruia (discuția 9 a revistei-blog extras)

TUTUROR DEARS AI MEI

Bună nu-dimineața.

Într-o clipită, spectacolele Gakuen de la Osaka și Nagoya s-au terminat
Și a mai rămas doar Chiba.

Toată lumea s-a bucurat deja?

Gakuensai de anul acesta a devenit mult mai interesant decât cele anterioare,
Așadar cei care vor participa pentru prima dată de acum încolo, îi rog să se bucure!


Și membrii F9 lucrează din greu.
Fiecare și-a dezvoltat propriul stil așa că e destul de interesant.
Și eu mă bucur de munca lor în fiecare zi.
Ahahahahaha.


Tocmai am terminat de postat această discuție în revista-blog,
Dar din moment ce am avut un program dur în ultimul timp,
Încă scriu scenariul până după ce spectacolele Gakuensai se termină.
Așa a fost de data asta.


”Informații de la adevăratul GACKT!!” discuția 9 a revistei-blog 24 noiembrie (extras)

Am să mă dezbrac și de la jumătate în jos acum așa că fiți cu ochii în patru.
Ah, este ”plată” de acum încolo...nu, e ”metal neprelucrat”. Ahahahaha.
Naoki: ”Nu, este ”interzis pentru partea de jos”. Această secțiune nu este o schimbare de costume live.
Te rog să ne oferi informații despre tine!”

(Joc de cuvinte: GACKT se referă la ”metal prelucrat” drept ”caracter adevărat”, iar Naoki un cuvânt inventat care s-ar citit la fel ca cuvântul anterior, dar din kanji-urile pentru ”partea de jos” și ”interzis”. GACKT face glume pe ideea că s-ar dezbrăca, din moment ce secțiunea este despre a-și dezvălui caracterul.)


Ooh~ așa e, tocmai am anunțat niște vești pe scenă.

Este frig, s-a făcut frig.
Iarna vine, și va ninge.
Zăpada va cădea și se ve strânge și v-a îngheța pădurile.

Abia aștept.
Snowboarding!!


Am să-mi îmbrac corpul pe care l-am construit pentru piesa Yoshitsune
În noile echipamente de la Kissmark, alături de care am colaborat.

Și, pe 23 și 24 februarie 2013, voi rezerva un resort de ski
Și vom avea ”Festivalul Camui Gakuen – Jocuri sportive pe zăpadă”


Vor fi echipe competitive, așadar dacă ajungeți în echipa mea, putem concura împreună.
Dacă ești înaintea mea cu un metru, am să te bat puțin,
Dar posibil să ajungem să mergem împreună, așadar să nu leșinați și să cădeți.
Ahahahaha.


Pe 23 și 24 februarie 2013 vom exploda pe un munte înzăpezit! Sunteți pregătiți?
Asta e tot!


Naoki: ”Waka, mai este!
Începând cu un spectacol în Tokyo pe 11 mai, anul viitor,
Va fi un turneu național live!!
Este primul turneu național după mult timp!”
...

Aici e unde puteți vedea ultimele informații mai întâi.
De acum încolo vreau să postez multe anunțuri,
Așadar asigurați-vă că le verificați!


Presupun că voi posta puțin și din asta.
Postez lucruri destul de uimitoare de fiecare dată, așadar cred că este interesant.


”DOKUHAKU? Lucruri despre care pot vorbi acum” discuția 9 a revistei-blog 24 noiembrie (extras)

Să vorbesc despre femei?

Femeie, feminin, prietenă, iubită, soție....
Ceea ce nu am avut încă este o preaiubită.

(Ultimul ar putea însemna și ”amantă”. Nu sunt sigură la care dintre ele se referă...hmmm...)


Am avut o soție înainte. Ne-am despărțit imediat.
Când doar mă schimbam de la băiat la bărbat,
Un mucos care nu înțelegea nimic din responsabilitatea și greutatea de a fi căsătorit, soț și soție
M-am căsătorit cu o prietenă cu care mă întâlneam pe atunci.

Probabil am vrut să cresc și să devin adult.
Ca un leu, am vrut să lupt în întinsa savană alături de o femeie.

Nu știam ce înseamnă ”soție” sau ”parteneră”,
Și nu trăisem niciodată așa.
Acel bărbat care nu știa nimic avea o soție.

Nu era nici o cale prin care să dureze mai mult.
În aceea perioadă, eram obsedat doar cu a-mi urma visele.

S-a terminat în curând într-un dezastru.
Am continuat să fug,
Nici măcar înțelegând semnificația acelui ”dezastru”
Sau greutatea divorțului.

Și asta, sunt eu.


Dacă acel trecut este păcatul meu, atunci îl voi recunoaște, și mă voi căi pentru asta.
Nu, am fugit până aici ducându-l.

Când încă eram în primul an de liceu, aduceam fete în camera mea
Și-mi petreceam zilele făcând sex.
Sau ar trebui să spun, desigur, camera mea era cel mai comfortabil loc unde puteam face sex.

Mama mea știa asta și a transformat-o într-o mare ceartă.
Pentru că era o persoană strictă.
Mama mea probabil că nu și-ar fi lăsat niciodată fiul să aducă fete când ea nu era acasă.
Și abia dacă mă duceam la școală.

Pe atunci, îmi petreceam zilele bătându-mă cu delicvenții,
Și când am început o ceartă împotriva a 20 de delicvenți de la alte școli,
Am fost redus la cârpe,
Și mă duceam la casa fiecăruia cu kerosen.
Ahahaha.


Eram un astfel de băiat așa că era ceva normal să aduc prietene și femei în camera mea.

Evident, am avut o mare ceartă în bucătărie cu mama care mă certa.
Ei, eram la o vârstă rebelă.

Când îmi vorbea de rău prietena,
O prindeam de bluză și o ridicam să încerc să o lovesc, dar...
Este ciudat, dar cu siguranță nu pot lovi o femeie indiferent de motiv.
Mama mea știa asta și mă întărâta și mai mult.

...


Așa este, dar
”DOKUHAKU?” continuă mai mult de atât.

Pentru toți cei care încă nu au citit revista-blog, este interesant și sper să o încercați.


Ei, așa cum mă așteptam, sunt somnoros.
În ultimul timp, viața mea a fost să mă trezesc imediat ce mă duceam în pat. Sau mai degrabă, nu dorm.
Chiar acum sunt sigur că aș adormi într-o secundă.

Ahahahaha.

Ei, trebuie să mă întorc la lucru.
Iar sunt zilele de filmat pentru serial.
Am să dau tot ce am mai bun.

GACKT

miercuri, 19 martie 2014

Gackt blog - 17 noiembrie 2012

În sfârșit începe!! (discuția 8 a revistei-blog extras)

TUTUROR DEARS AI MEI

Neața?

Încă o dată, am terminat de postat pe revista-blog fără incidente.
De fiecare dată, următoarea discuție vine pe neașteptate,
Așadar, fac notițe pentru următoarea postare în același timp ce o postez pe aceasta.

Dar, pentru că o fac între pauzele dintre proiectele mele,
Mă simt de parcă mă concentrez și o scriu pe toată odată.
În aceste momente, staff-ul nici măcar nu vorbește cu mine
Presupun că trebuie să-mi pun aura ”Nu vorbi cu mine, voi vorbi eu cu tine”.
Ahahahaha.


Discuția de pe revista-blog a ieșit una destul de interesantă,
Așadar, să citească toată lumea puțin.

(DOKOHAKU?) discuția 8 a revistei-blog (extras)

Să vorbesc despre mine?
Nu voi bârfi sau vorbi de rău pe alți.
Toți din jurul meu știu că nu sunt așa.

Nu sunt nici risipitor.
Nu irosesc banii pe petreceri sau să cumpăr lucruri strălucitoare.
Imaginea de a fi ”glamorous” a fost exagerată de oamenii din jurul meu.

Au fost scrise articole cu efectul că aș avea un șofer negru, fiind ”glamorous”
Dar salariul lui e același cu al unui japonez.
Mai degrabă, a fost din cauză că a avut probleme cu angajarea în Japonia
Și a avut probleme și să-și găsească de lucru în afară.
Așadar, chiar dacă e puțin, creez un mediu în care el poate lucra.
La fel cum, atunci când sunt peste hotare, mulți prieteni mă ajută,
În Japonia, sper să le împrumut puterea mea.

”Dă și ia”

Îmi place aceea frază.

Șoferul meu a fost translator și șofer pentru fostul jucător de baseball Marc Kroon.
Angajez străini și învăț limbile străine cu ei.
Dacă nu folosești limbile străine, abilitățile tale vor scădea.
Dacă șoferul alături de care merg este un străin, atunci pot mereu vorbi într-o limbă străină.
Dacă te gândești la asta simplu, este un mare merit pentru mine din moment ce nu am destul timp.


Bodyguard-zi?
Nu e asta.
Nu sunt urmărit de nimeni, și am centura neagră la Taekwando și Karate.
Îmi petrec zilele de antrenament sub directa instrucțiune a campionilor mondiali.
Nu e nimeni mai puternic decât mine în staff-ul meu.
Hmm, poate e greșit să o spun așa.
Nu prea am întâlnit pe cineva în viața mea care să depună mai mult efort decât mine.
Presupun că așa e...
Nu simt că voi pierde când vine vorba de tehnică și efort.
Ahahahaha.

...

Gândurile mele despre acest lucru merg mai departe,
Dar să ne oprim aici.


Și, urmărind de ultima dată când am postat colțul lui Naoki,
Este neașteptat de interesant să mă văd prin ochii lui.
Presupun că voi posta puțin din el și de data asta.


”Lui NAOKI îi scapă porumbelul pe gură!” discuția 8 a revistei-blog 14 noiembrie (extras)

Sunt aici.

Sunt aici cu toată lumea.
Când timpurile sunt grele, când te simți gol, când suferi, te rog vino aici.

Ca administrator a lui Waka, trec prin tot.
Uneori sunt nopți când trebuie să-l înfrunt pe Waka singur.
Dar, ca Naoki, îndur, îndur, îndur și trec peste.

Soția mea spune că șarmul meu vine din răbdarea mea puternică.

Oameni singuri, oameni singuratici, oameni suferinzi, veniți la Naoki
Și să fim cu toți de partea lui Waka.

Eu, Naoki, am să vă dau sfaturi.


ÎNTREBĂRI

Î: Încântat să te cunosc, Naoki.
În ce momente te gândești ”Sunt bucuros că am devenit însoțitorul lui Waka”?
R: Când văd o parte din Waka pe care nu o mai știe nimeni (poate doar eu)
Sunteți cu toți geloși, nu?

Când iau o cină de înaltă clasă pe care nu aș fi putut-o mânca niciodată singur.

Când inima și corpul îmi devin mai puternice atunci când sunt cu el.

Când hainele încep să-mi miroasă a ”Egoist Platinum” a lui.

Și, când pot împrumuta în secret lucruri de la Waka. Haine, ochelari, etc.

Apoi, ies noaptea și doamnele mă iubesc pentru că am simțul modei.
Desigur, le înapoiez pe toate, așa că nu te îngrijora, Waka.


Î: Este ceva ce ai vrea ca Waka să se abțină să nu o facă dacă e posibil?
(Ah, Waka, nu mă lovi«)
R: Din moment ce e posibil să-i divulg secretele în acest colț,
Vreau să nu se supere.
Uneori apare în visele mele și se supără pe mine. Mă trimite de acolo zburând.
Apropo, nu arată ca un prinț atunci când o face.
Arată ca Regele-Demon. Ca Nobunaga din ”Sengoku BASARA” cu o mantie și coarne.
Călare pe un cal negru uriaș în loc de unul alb.
Are aripi și cap de dragon.
Calul m-a prins de cap, și a zburat în cerul nopții
Și m-a aruncat pe vârful muntelui Fuji.
Am avut o filmare la locație, care începea în dimineața acelei zile,
Așa că m-am panicat și am coborât alergând pe muntele Fuji înainte de zori.
Eram desculț așa că a durut.
Soarele a răsărit când am ajuns în Hakone,
Și când m-am privit, eram un alergător în cursă, purtând un tasuki.
Eram în echipa Universității Kokugakuin.
Când am predat ștafeta următoarei persoane, era iar Regele-Demon,
Și mi-a scăpat un țipăt...
Când m-am trezit, alergam prin cameră într-un tricou și pantaloni scurți...
Picioarele mele erau negre, așadar, probabil că alergasem și afară...
M-a văzut cineva alergând?

....Sunt bolnav?

......

Astfel.
Acesta este genul de colț pe care Naoki, care e întotdeauna lângă mine, îl scrie.
Cred că am să-l adaug.

Toți cei care nu au citit revista-blog, încercați pentru că e interesant.
E aici.


Și mâine, începe în sfârșit Gakuensai.
Am fost atât de înnebunit în fiecare zi, capul meu e complet plin
Ei, întotdeauna e așa.

Ahahahahaha.

Bucurați-vă de primul Gakuensai după 2 ani după cum vă poftește inima!
A devenit destul de interesant.


Astăzi, încep iar să lucrez.
Cu siguranță, pare că nu am să dorm.

Ei atunci, voi pleca pentru ceva mai mult timp.


GACKT