Interviu~Arena 37C - octombrie 2005 (partea III)

                Pentru a aranja destinația, puteți privi istoria.

Î: Dar în timp ce tu ești cel care analizeză aceste lucruri pentru o perioadă lungă de timp, tot tu ești cel care trăiește în viața reală (un Gackt care trăiește în lumea poveștii și un Gackt care trăiește în viața de zi cu zi). Este vreo marjă de eroare de timp între aceste două părți? Între cel care merge mai departe și cel care meditează o perioadă lungă de timp.

G: Cred că se întâmplă. Sunt momente când chiar se întâmplă. Dar dacă nu îți setezi ținta și direcția spre care să te îndrepți mai întâi, nu vei putea merge mai departe, nu? Pe scurt, nu vei putea vizualiza procesul fără a determina rezultatul țintă. Dar sunt multe lucruri pe care le descoperi în timp ce le faci. Ținta e deja aleasă. Dar în timp ce te îndrepți spre aceea țintă, împreună cu noile emoții și simțuri pe care le dobândești de a lungul drumului, există o posibilitate de a-ți schimba destinația, și modul în care progresezi. Există un astfel de mod de gândire, nu? Și în cazul meu, cu siguranță e ”nu”.

Î: Ei, tematica pe care o ai nu se leagă de nici o perioadă de timp în special, dar este tematica universală a adevăratei naturi a omului, deci nu este ceva ce poate fi ușor stăpânit.

G: E adevărat. Nu e ca și cum aș cânta despre o anumită perioadă de timp. Așa că pentru mine, felul în care mintea mea funcționează seamănă mai degrabă cu a unui arheolog.  Sunt persoane care spun că nu are nici un rost să privim în urmă, în trecut, dar făcând acest lucru, putem înțelege absurditatea acțiunilor noastre. Și vom ști drumul pe care trebuie să-l urmăm de acum în colo. Cred că persoanele care pot privi doar la lucrurile care sunt în fața lor sunt cele care nu-și pot vedea viitorul clar. Din cauză că am văzut trecutul, ne putem simții viitorul, Dar cu siguranță nu mergem înapoi. Se înțelege adevărata natură a omului și gândirea clară la viitor. Pentru că, vezi tu, istoria noastră este o istorie de păcate, nu? Poate că este o creație creativă, dar de asemenea este și o istoride de distrugeri. O istorie de masacre continuă să se repete. Acesta este un adevăr pe care nu-l poți nega.

Î: Sunt dezvoltări în tehnologie precis datorită războaielor.

G: Exact!. Dar se îndreaptă în direcția bună sau nu? Dacă nu studiem trecutul, ne vom îndrepta spre direcția greșită.

Î: Se pare că ascunde un mesaj real.

G: Din acest motiv lucrurile pe care vreau să le exprim sunt ascunse (neclare). Dar dacă le exprim direct, va avea un simț de realitate prea mare, și nu va ajunge la inimile oamenilor. Pentru că nimeni nu vrea să li se spună asta. Deci exprimând asta printr-o poveste le face mai ușor de înțeles. Lucrurile mele sunt create în acest mod. Poate că este mai degrabă similar cu modul în care un film își exprimă tematica. Deci, e posibil să nu se înțeleagă imediat; tematicile filosofice și a existenței noastre sunt de asemenea incluse. Dar cred că cu trecerea timpului, vei putea fi capabil să le simți cumva și să le înțelegi. Ascultă fiecare melodie separat și vei putea să-ți amesteci sentimentele de atunci cu propria ta persoană. O diferență se va ivi între ceea ce simți în timp real și ceea ce ai simți mai târziu după ce a mai trecut ceva timp. Asta e ceea ce aș vrea să exprim. Nu ca o revistă care este publicată periodic, ci ceva asemeni unui roman care poate rămâne în inimile oamenilor. Am să o fac cu astfel de gânduri în minte.

De data aceasta scena e grozavă!

Î: De la ce vârstă ai început să exprimi natura umană prin muzică?

G: Cred că a fost când aveam 20 de ani, cam pe când am început să cânt în trupe. Tot în acest timp am început să mă gândesc să cânt în Asia, de când am început să vreau să le spun celorlalți că sunt asiatic.

Î: Ai făcut albumul-baladă ”Love Letter” după ”Crescent”. Cum crezi că făcând acest album te-a ajutat?

G: Tematica albumului ”Love Letter”, care a fost să fac melodii folosind sunete simple, a fost ca o temă pentru acasă despre noi. Ca o cerință. Nu e doar mixare de sunete la întâmplare, dar cred că a fost o lucrare care ne amintește de importanța melodiilor. În timp ce lucram la ”Crescent”, mă îngrijoram că muzica noastră va deveni fixată pe aceast stil. Dacă ne mișcăm la următorul album imediat, există o teamă că va avea același decurs ca albumul anterior. Din acest motiv le punem deoparte o perioadă și încercăm ceva nou. Și din cauza aceasta, dorința de a mixa sunete a devenit mai puternică. Dacă nu există această dorință, unul se va obișnui cu lucrurile așa cum sunt. Cred că ceea ce îmi e teamă era ca familia mea și prietenii mei, care lucrau cu mine, vor începe să se relaxeze dacă continuam să folosim aceleași metode. Pentru că dacă nu simți un anumit grad de strez, cu siguranță nu vei putea fi capabil să creezi ceva nou. Cred că este o semnificație în a ne pune în situația să facem aceast lucru stresant ca o cerință. Și cred că acest album va ieși grozav, ca rezultat al acestui lucru.

Î: Gackt-san, și tu la fel; e de parcă vocea ta are o putere de convingere acum , ca rezultat al faptului că te forțezi ca vocalist.

G: Așa e. Cred că partea vocală pentru melodii ca ”Future” a fost foarte bună.

Î: Turneul începe în sfârșit în septembrie, se pare că va fi impresionant de data aceasta.

G: Da, va fi grozav!

Î: Abia aștept să-l văd!

G: Dar este teribil de data aceasta. Am trecut peste buget.

Î: Asta se întâmplă tot timpul. (râde)

G: Dar de data aceasta e oribil! Cheltuielile sunt mult prea mari. E posibil să fie persoane care să creadă că fac profit din a ține turnee, dar nu este niciodată așa! Întotdeauna este peste buget și numerele sunt în roșu. (râs amar) Dar vreau să fac ceva ce lasă în urmă o formă, ceva care rămâne în amintirile voastre. Cu siguranță nu am să încerc să fac profit pentru că cred că poți recupera pierderile din altă parte. Pentru a câștiga profit din altceva decât muzică, și să te axezi pe muzică. Noi căutăm partea amuzantă în muzică ca muncă și din acest motiv facem scene nebune. E totuși dificil.

Î: Însuși Gackt-san are înregistrări de făcut și încă trebuie să te gândești la cum va fi turneul. Nu e greu?

G: ......Da.....greu....(râde)

Î: Care e punctul cel mai culminant al concertului de data aceasta?

G: Nu am să vă spun asta! (râde) Dar e grozav. Veți fi surpinși chiar de la deschidere. Așteptați!