Gackt - White Eyes

狂った月を受け止め両手を抱え怯えている宙

この声が届くまで、夜明けの訪れも許せないまま

すべての君の言葉が…
すべての君の仕草が…
僕にはまだ、儚すぎて

差し出した僕の手に触れることはなく
冷たい君に口づけを交わした
何度も君の名を叫び続けても
降り積もる哀しみは誰にも消せない

この出会いさえ過ちと刻まれ続く罪の中で震えた

すべての僕の想いは…
すべての僕の心は…
今も君を忘れられずにいた

夜明けの空が好きな君が
最後に見せたあの涙を
光りにかざして僕に見せた
あの姿のまま

誰にも止められない募る哀しみよ
どこまでも落ちて行け、もっと深く
どれだけ苦しくても僕らを離せない
この体が朽ちるまで誰にも消せない

僕だけの君よ、宙高く舞い上がれ
銀色に染まりゆく大地に抱かれて
いつだって見上げれば君が笑ってる
いつの日にか、この宙で僕らはまた出逢える

kurutta tsuki wo uketome ryote wo kakae obieteru sora (chuu)
kono koe ga todoku made yoake no otozure mo yurusarenai mama

subete no kimi no kotoba wa
subete no kimi no shiguse wa
boku ni wa mada hakanasugite

sashidashita boku no te ni fureru koto wa nai
tsumetai kimi ni kuchizuke wo kawashita
nando mo kimi no na wo sakebi tsuzukete mo
furitsumoru kanashimi wa dare ni mo kesenai

kono deai sae ayamachi to kizumare tsuzuku tsumi no naka de furueta

subete no boku no omoi wa
subete no boku no kokoro wa
ima mo kimi wo wasurezu ni ita

yoake no sora ga suki na kimi ga
saigo ni miseta no namida wo
hikari ni kazashite boku ni miseta
ano sugata no mama

dare ni mo tomerarenai tsunoru kanashimi yo
doko made mo ochite yuke motto fukaku
doredake kurushikute mo bokura wo hanasenai
kono karada ga kuchiru made dare ni mo kesenai

boku dake no kimi yo, sora(chuu) takaku maiagare
giniro ni somari yuku daichi ni dakarete
itsudatte miagereba kimi ga waratteru
itsu no hi ni ka kono sora (chuu) de bokura wa mata deaeru

Prinzând luna nebună, cerul speriat o cară în ambele brațe

Chiar și sosirea zorilor e neîngăduită până ce vocea asta ajunge la tine.

Toate cuvintele tale

Toate gesturile tale

Sunt încă efemere pentru mine

Am schimbat săruturi cu o imagine rece de a ta

Mâinile mele întinse nu vor atinge niciodată,

Nu contează cât de multe ori strig numele tău,

Nimeni nu poate face tristețea ce cade să dispară

Am tremurat în interiorul păcatului ce încă e gravat în mine că chiar și această întâlnire e o greșeală

Toate sentimentele mele

Toată inima mea

Erau aici, chiar și acum nu te pot uita

Îmi amintesc imaginea ta

Care iubea zorile,

În timp ce mi-ai arătat acele ultime lacrimi mie

Ținându-le în lumină.

Oh, tristețea ce crește mai puternică, imposibilă de oprit de nimeni,

Cade la nesfârșit, mai departe,

Nu contează cât de mult doare, nu voi renunța la noi

Nimeni nu poate șterge asta până ce acest trup nu se descompune.

A mea și doar a mea, plutește spre cer

Și fi îmbrățișată de pământ în timp ce argintul îl colorează,

Oricând privesc în sus, tu ești acolo zâmbind,

Cândva în acest cer, ne putem întâlni iar.

 *Traducerea este făcută după propria mea interpretare.