その温もりに抱かれて
微かな声に目覚めて
「私ヲココデ殺シテ…」
浮かび上がるその姿は
現実の中でどれだけ求めても
僕には戻らない
思い出せないはずの
消えた記憶が 僕をまた狂わせてゆく
「忘レナイデ」そんな消えた言葉が甦る
“君は誰なの…”
割れた硝子を集めて
パズルのように合わせて
震えながらこの両手を
小さく差し出して
光に怯えた僕は抜け出せないまま
僕の腕の中で消えた
君の記憶だけが見つからない
君の破片 すべて拾い集め
僕は何処へゆけばいいの
霧の中で僕を見つめる
君のその眼差しが 今なら見える
思い出せないはずの
君の姿 描きながら…
忘れないように 割れた硝子のように
君は 今も叫びながら ずっと僕の中で
「抱キシメテ…」
garasu no yume ni egaite
sono nukumori ni dakarete
kasuka na koe ni mezamete
"watashi wo koko de koroshite..."
ukabiagaru sono sugata wa
genjitsu no naka de doredake motomete mo
boku ni wa modoranai
omoidasenai hazu no
kieta kioku ga boku wo mata kuruwasete yuku
"wasurenai de" sonna kieta kotoba ga yomigaeru
"kimi wa dare na no..."
wareta garasu wo atsumete
pazuru no you ni awasete
furuenagara kono ryote wo
chisaku sashidashite
hikari ni obieta boku wa nukedasenai mama
boku no ude no naka de kieta
kimi no kioku dake ga mitsukaranai
kimi no kakera subete hiroiatsume
boku wa doku e yukeba ii no
kiri no naka de boku wo mitsumeru
kimi no sono manashi ga ima nara mieru
omoidasenai hazu no
kimi no sugata egakinagara...
wasrenai you ni wareta garasu you ni
kimi wa ima mo sakebinagara zutto boku no naka de
"dakishimete..."
微かな声に目覚めて
「私ヲココデ殺シテ…」
浮かび上がるその姿は
現実の中でどれだけ求めても
僕には戻らない
思い出せないはずの
消えた記憶が 僕をまた狂わせてゆく
「忘レナイデ」そんな消えた言葉が甦る
“君は誰なの…”
割れた硝子を集めて
パズルのように合わせて
震えながらこの両手を
小さく差し出して
光に怯えた僕は抜け出せないまま
僕の腕の中で消えた
君の記憶だけが見つからない
君の破片 すべて拾い集め
僕は何処へゆけばいいの
霧の中で僕を見つめる
君のその眼差しが 今なら見える
思い出せないはずの
君の姿 描きながら…
忘れないように 割れた硝子のように
君は 今も叫びながら ずっと僕の中で
「抱キシメテ…」
garasu no yume ni egaite
sono nukumori ni dakarete
kasuka na koe ni mezamete
"watashi wo koko de koroshite..."
ukabiagaru sono sugata wa
genjitsu no naka de doredake motomete mo
boku ni wa modoranai
omoidasenai hazu no
kieta kioku ga boku wo mata kuruwasete yuku
"wasurenai de" sonna kieta kotoba ga yomigaeru
"kimi wa dare na no..."
wareta garasu wo atsumete
pazuru no you ni awasete
furuenagara kono ryote wo
chisaku sashidashite
hikari ni obieta boku wa nukedasenai mama
boku no ude no naka de kieta
kimi no kioku dake ga mitsukaranai
kimi no kakera subete hiroiatsume
boku wa doku e yukeba ii no
kiri no naka de boku wo mitsumeru
kimi no sono manashi ga ima nara mieru
omoidasenai hazu no
kimi no sugata egakinagara...
wasrenai you ni wareta garasu you ni
kimi wa ima mo sakebinagara zutto boku no naka de
"dakishimete..."
Pictat pe o sticlă de vise
Îmbrățișat în căldura ta
Trezit de o voce vagă
”Ucide-mă aici…”
Acea imagine a ta ce plutește în fața mea,
Nu contează cât de mult caut în realitate,
Nu se va întoarce la mine
Aceste amintiri dispărute pe care nu ar trebui să le pot
revoca
Mă vor înnebuni iar
”Nu uita” acele cuvinte dispărute revin la viață
”Cine ești…?”
Strângând sticla spartă
Refăcând-o ca pe un puzzle,
Tremurând, îmi întind ambele mâini puțin
Speriat de lumină, nu pot evada.
Amintirile despre tine care au dispărut în brațele mele
Sunt singurele ce lipsesc,
Strângând toate piesele despre tine
Unde am să merg?
Privindu-mă din ceață
Pot să văd acea privire a ta acum.
Urmărind imaginea ta pe care nu ar trebui să o pot
revoca…
Așa că nu uit,
Ca sticla spartă,
Chiar și acum încă țipi în interiorul meu întotdeauna
”Îmbrațișează-mă…”
*Traducerea este făcută după propria mea interpretare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumiri pentru comentariu!