Gackt - Kalmia

僕はただ歪んでゆく街を 遠くから眺めていた

音は何も聞こえない
首のない人形がたくさん笑ってる

宇宙へ還っていく
すべては宇宙へ
君も生まれた場所へ
泣き叫びながら

君の叫び声が 小鳥の群れに
絡む 螺旋のまますべては消えてゆく

こぼれた涙を受け止めたときに砕けてゆく音まで
僕の躯に流れ落ちた

カルミアの黄昏は 溶け合うほど熱くなって

僕の笑い声は 喜劇のように
夜明けの瞬きは 誰より優しくて

飛び散る硝子の奏でる音色に
眠りを邪魔された冷たい月が泣き叫ぶ
最期の祈りは一雫の雨
夜明けのさよならは 今の僕には哀しすぎて

boku wa tada yugande yuku machi wo tooku kara nagamete ita
oto wa nani mo kikoenai
kubi no nai ningyou ga takusan waratteru

sora(uchuu) e kaette yuku
subete wa sora(uchuu) e
kimi mo umareta basho e
nakisakebi nagara

kimi no sakebigoe ga kotori no mure ni
karamu rasen no mama subete wa kiete yuku

koboreta namida ga uketometa toki ni kudake yuku oto made
boku no karada ni nagare ochita

karumia no tasogare wa tokeau hodo ni atsuku natte

boku no waraigoe wa kigeki no you ni
yoake no mabotaki wa dare yori mo yasashikute

tobichiru garasu no kanaderu neiro ni
nemuri wo jama sareta tsumetai tsuki ga naki sakebu
saigo no inori wa hitoshizugu no ame
yoake no sayonara wa ima no boku ni wa kanashisugite

De departe, priveam orașul ce se distorsiona

Fără ca vreun sunet să fie auzit

Multe păpuși fără cap râd.

Se întoarce la cer...

Totul la cer,

Chiar și tu, unde te-ai născut

În timp ce plângi și țipi.

Vocea ta țipătoare se alătură unui stol de păsări

Într-o spirală încâlcită, totul dispare,

Când lacrimile ce se revarsă lovesc trupul meu,

Ele curg și curg până ce am auzit că se sparg.

Amurgul kalmiei devine atât de cald că topește totul împreună.

Vocea mea râde, de parcă ar fi o comedie

Sclipirea zorilor e mai dulce decât oricine.

Somnul ei deranjat de un concert de sticlă spartă,

Luna rece strigă

Ultima rugăciune e un singur strop de ploaie.

E prea dureos pentru mine, să-mi iau adio în zori.

 Notă: Kalmia este o floare.

 *Traducerea este făcută după propria mea interpretare.