失ったものが余りにも多すぎて
季節外れの雪を掴んで空にばらまいた
オマエの零した涙が粉雪に変わってゆく
きまぐれなその微笑にただ触れたくて
許されはしない罪を繰り返して
たとえ地獄に堕ちこの躯を焼かられても
微笑をくれるオマエがいればいい
生まれ変わるなら寄り添う花に
ただ奪い合ってた憎しみ合ってた
あの時代の片隅で泣いていた
名もないオレにはただ眩しすぎる花でした
オマエの残した言葉が今も胸に募る
「未来のない世界などない ...」と
微笑んで
一人で眠れない夜はまた訪れ
たとえただ空しい結末が待ってても
オマエがいればいいただそれだけでいい
生まれ変わるなら寄り添う花に
一人残され涙は枯れ果て
無情に季節は変わり続ける
思い出にしがみついても
あの頃には戻れなくて
終り無き哀しみ重ねて
大地は果てしなくすべては美しく
オマエが目を閉じた季節は過ぎてゆく
哀しみは今も消えはしないけれど
想い焦がれていた世界が始まる
哀しみの果てにやっと見つけた
オマエという名の花を抱きしめた
やるせないほどに愛が零れて逝く
生まれ変わるならオマエのそばに
You are the irreplaceable flower
mou modorenakute tori modosenakute
ushinatta mono ga amari ni mo oosugite
kisetsu hazure no yuki wo tsukande sora ni baramaita
omae no koboshita namida ga konayuki ni kawate yuku
kimagure na sono hohoemi ni tada furetakute
yurusare wa shinai tsumi wo kurikaeshite
tatoe jigoku ni ochi kono mi wo yakararete mo
hohoemi wo kureru omae ga ireba ii
umare kawaru nara yorisou hana ni
tada ubai atteta nikushimi atteta
ano jidai no katasumi de naiteita
na mo nai ore ni wa tada mabushi sugiru hana deshita
omae no nokoshita kotoba ga ima mo mune ni tsunoru
"asu(mirai) no nai sekai nado nai..." to
hohoende
hitori de nemurenai yoru wa mata otozure
tatoe tada munashii owari(ketsumatsu) ga mattete mo
omae ga ireba ii tada sore dake de ii
umare kawaru nara yorisou hana ni
hitori nokosare namida wa karehate
mujou ni kisetsu wa kawari tsuzukeru
omoide ni shigamitsuite mo
ano koro ni wa modorenakute
owari naki kanashimi kasanete
daichi wa hateshinaku subete wa utsukushiku
omae ga me wo tojita kisetsu wa sugite yuku
kanashimi wa ima mo kie wa shinai keredo
omoi kogarete ita sekai ga hajimaru
kanashimi no hate ni yatto mitsuketa
omae to iu na no hana wo dakishimeta
yarusenai hodo ni ai ga koborete yuku
umare kawaru nara omae no soba ni
You are the irreplaceable flower
Nu mă pot întoarce, nu o mai pot recupera
季節外れの雪を掴んで空にばらまいた
オマエの零した涙が粉雪に変わってゆく
きまぐれなその微笑にただ触れたくて
許されはしない罪を繰り返して
たとえ地獄に堕ちこの躯を焼かられても
微笑をくれるオマエがいればいい
生まれ変わるなら寄り添う花に
ただ奪い合ってた憎しみ合ってた
あの時代の片隅で泣いていた
名もないオレにはただ眩しすぎる花でした
オマエの残した言葉が今も胸に募る
「未来のない世界などない ...」と
微笑んで
一人で眠れない夜はまた訪れ
たとえただ空しい結末が待ってても
オマエがいればいいただそれだけでいい
生まれ変わるなら寄り添う花に
一人残され涙は枯れ果て
無情に季節は変わり続ける
思い出にしがみついても
あの頃には戻れなくて
終り無き哀しみ重ねて
大地は果てしなくすべては美しく
オマエが目を閉じた季節は過ぎてゆく
哀しみは今も消えはしないけれど
想い焦がれていた世界が始まる
哀しみの果てにやっと見つけた
オマエという名の花を抱きしめた
やるせないほどに愛が零れて逝く
生まれ変わるならオマエのそばに
You are the irreplaceable flower
mou modorenakute tori modosenakute
ushinatta mono ga amari ni mo oosugite
kisetsu hazure no yuki wo tsukande sora ni baramaita
omae no koboshita namida ga konayuki ni kawate yuku
kimagure na sono hohoemi ni tada furetakute
yurusare wa shinai tsumi wo kurikaeshite
tatoe jigoku ni ochi kono mi wo yakararete mo
hohoemi wo kureru omae ga ireba ii
umare kawaru nara yorisou hana ni
tada ubai atteta nikushimi atteta
ano jidai no katasumi de naiteita
na mo nai ore ni wa tada mabushi sugiru hana deshita
omae no nokoshita kotoba ga ima mo mune ni tsunoru
"asu(mirai) no nai sekai nado nai..." to
hohoende
hitori de nemurenai yoru wa mata otozure
tatoe tada munashii owari(ketsumatsu) ga mattete mo
omae ga ireba ii tada sore dake de ii
umare kawaru nara yorisou hana ni
hitori nokosare namida wa karehate
mujou ni kisetsu wa kawari tsuzukeru
omoide ni shigamitsuite mo
ano koro ni wa modorenakute
owari naki kanashimi kasanete
daichi wa hateshinaku subete wa utsukushiku
omae ga me wo tojita kisetsu wa sugite yuku
kanashimi wa ima mo kie wa shinai keredo
omoi kogarete ita sekai ga hajimaru
kanashimi no hate ni yatto mitsuketa
omae to iu na no hana wo dakishimeta
yarusenai hodo ni ai ga koborete yuku
umare kawaru nara omae no soba ni
You are the irreplaceable flower
Nu mă pot întoarce, nu o mai pot recupera
Sunt mult prea multe lucruri pe care le-am pierdut
Am prins zăpada nefirească și am împrăștiat-o de-a lungul
cerului,
Lacrimile pe care le-ai vărsat se schimbă în zăpadă pudră
Vreau doar să ating acel zâmbet impulsiv al tău.
Chiar dacă repet păcatul ce nu va fi iertat niciodată
Și cobor în iad, trupul meu arzând
E în ordine dacă tu ești acolo oferindu-mi un zâmbet,
Dacă renasc, vreau să fim flori cuibărite una lângă alta
Doar mă luptam cu alți, urând și fiind urât
Plângând într-un colț al acelui timp
Mie, fără un nume, tu erai o floare prea luminoasă.
Cuvintele ce le-ai lăsat în urmă au crescut și mai
puternice în inima mea chiar și acum
”Nu există așa ceva ca o lume fără ziua de mâine”
Ai zâmbit,
Nopțile singuratice și fără somn se întorc,
Chiar dacă aștept un sfârșit fără sens
Dacă tu ești acolo, e în ordine, doar asta face ca totul
să fie în ordine.
Dacă renasc, vreau să fim flori cuibărite una lângă alta
Lăsat singur, lacrimile mele se usucă
Anotimpurile continuă să se schimbe fără milă.
Chiar dacă mă agăț de amintirile mele
Nu mă pot întoarce la acele moment
Doar să retrăiesc tristețea mea fără de sfârșit
Pământul se schimbă mereu, totul e frumos
Anotimpul în care tu ți-ai închis ochii trece pe lângă
Chiar și acum, tristețea nu va dispărea, dar
Lumea pe care am așteptat-o începe…
La sfârșitul tristeței mele, am găsit în sfârșit
Am ținut aproape floarea numită ”tu”
Iubirea se revarsă și mă copleșește…(1)
Dacă renasc, voi fi lângă tine
Tu
ești floarea de neînlocuit.
1.Scrie ”yuku” – ”a face ceva” cu un kanji care
înseamnă ”a muri”. Sugerând faptul că
personajul din melodie găsește ceea ce caută și moare în timp ce sentimenul îl
clopeșește.
*Traducerea este făcută după propria mea interpretare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumiri pentru comentariu!