Este timpul să dorm, dar....astăzi este o
zi specială, până se termină, să privesc în urmă cu toată lumea?
(Cineva
îl întreabă cum arătă astăzi zona distrusă față de cum era) Reconstruirea încă
nu progresează. Multe cicatrici rămân. Nu am avut cuvinte pentru lacrimile
familiilor și prietenilor care au supravețuit.
(Nu
ne-am văzut de mult timp!) Așa e. Toată lumea e bine?
(Astăzi
este o zi pe care nu o vom uita, o zi pe care nu o putem uita!) Așa vreau să
vă gândiți la ea. Este o zi pe care nu trebuie să o uităm.
(Ce
a făcut astăzi GACKT-sama?) Astăzi am fost prin câteva locuri în Tohoku să mă
rog. Hmmm.
(A
trecut ceva timp, Gaku-san) Așa e, a trecut. Ești bine?
(Gakuto-sama!
A trecut așa mult timp! Mi-ai lipsit...) Și mie mi-ai lipsit. (”aitakatta” =
vroiam să te văd, GACKT înlocuieștie ”ai” cu kanji-ul ”iubire”)
(”SHOW
YOUR HEART” va continua și de acum încolo, nu?) Desigur. Este munca mea pe viață.
(Cineva
spune că a rămas fără cuvinte când au văzut știrile despre, dar îi comfirmă că
vrea să-și trăiască viața serios și să facă ceea ce poate puțin câte puțin,
astfel încât oamenii să poată zâmbi chiar și cu o secundă mai mult pe zi)
Folosește-ți zâmbetul pentru a oferi sentimente de fericire în jurul tău. Este
un lucru mic, dar este un prim pas pe care îl poți face acum. Nu?
(Ce
crezi că este fericirea, GACKT?) Să fie o altă persoană care să zâmbească la
ceva mărunt pe care l-ai făcut. Să îi ai zâmbind lângă tine. Să poți simți
semnificația existenței tale. Să te poți simți bucuros că ai întâlnit pe
cineva.
(Nu
contează cât de mult îmi spun că este pentru a ne aminti, nu sunt decât
emisiuni speciale la TV despre dezastru, mă doare pieptul și nu mă pot opri din
plâns) Poți plânge, dar nu vei merge mai departe făcând asta. Gândește-te la ce
poți face să zâmbești, și acționează. Începe cu orice poți face.
(Am
aflat despre SYH într-un timp în care mă îngrijoram că nu pot face nimic. Ajut
puțin, dar te rog lasă-mă să continui să te sprijin) Multumesc. Sunt multe
lucruri pe care sigur le putem face cu aceste sentimente. Mulțumesc.
(YFC
s-au întâlnit iar, nu? Am văzut pe blogul lui Takumi. Când am ascultat ”All my
love” și ”Mata koko de aimasho”, am început să plâng) Am fost astăzi la școala
unde s-a filmat videoclipul. Se pare că va fi dărâmată. Când un profesor a
întrebat elevi dacă ar vrea să facă ceva înainte ca școala să fie dărâmată, au
spus că vor să vadă un spectacol YFC acolo. Posibil să fac asta. Chiar dacă e o
singură melodie.
(Din
acea zi, stau într-un loc. Chiar dacă știu că trebuie să merg înainte, că ar
trebui să fiu fericit că sunt în viață, și că ar trebui să fi învățat multe din
acea zi, curajul meu mă părăsește. Chiar și acum o parte din mine ezită. GACKT,
te rog, cumva, oferă-mi putere) Astăzi ar fi fost un viitor strălucitor pentru
cei care și-au pierdut viețile. Ne petrecem această zi astfel. Dacă ne gândim
să o facem să strălucească, chiar și puțin, pentru cei care nu mai pot, oare
curajul nu va ieși? Nu e atât de dificil. Încet e bine. Încearcă să faci un pas
înainte.
(Gaku-san!
Dacă îți spun pe Twitter să scrii pe LINE, nu e bine?) Întâlnește-mă pe stradă,
și spune-mi asta în față. Atunci voi scrie. Ahahahaha.
(Dezastrul
a lovit Miyagi acum doi ani, dar sunt în sfârșit semne de renaștere! Încă sunt
probleme, dar vreau să dau tot ce am mai bun ca să reconstruiesc!) Să dăm tot
ce avem mai bun. Pentru că și eu te voi sprijini. Pentru că toată lumea aici
îți apără spatele. Este KiAi!!!
(O
să nasc în septembrie) Felicitări. Să-l prețuiești. Copii sunt cei care vor crea
viitorul, bazându-se pe iubirea ta.
(Nu
e vorba că nu postezi decât dacă ți se spune în față, ci pentru că nimeni nu
ți-a spus de ultima dată, nu?) Așa e. Am fost peste hotare în ultimul timp...
(De
la un băiat: Am să spun asta direct. Te plac. Căsătorește-te cu mine) Îmi pare
rău, vino înapoi în următoarea viață reîncarnat ca femeie...
(Ai
fost în Tohoku, nu? Și eu am avut un moment de liniște, pentru a mă ruga. Cu
toții simțim la fel, nu?) Când am lăsat florile și am plecat, primarul din
Tagajo mă aștepta. În timp ce îmi strângea mâna cu putere, a spus ”Îți
mulțumesc atât de mult”, și mi-am amintit aceea zi. Încă sunt multe de făcut.
Replicile
tuturor sunt atât de rapide, se transformă în cascadă...nu pot citi...
Se
pare că calculatorul meu se va prăbuși....
(Ce
e mai bine, chel sau cu pieptul plat?) Ce e cu întrebarea asta? Habar nu am la
ce te referi. Ahahahahaha. Ești un tip amuzant.
Ei,
e timpul...calculatorul meu a început să nu mai meargă...
(Așa
e...Presupun că nu le poți citi....acest mesaj probabil nu va ajunge la tine)
Ajunge la mine. Desigur.
(Abia
aștept să pot să-ți văd spectacolul! Ard de nerăbdare) Încă puțin. Așteaptă.
Voi oferi ceva grozav.
Ei,
e timpul acum. Toată lumea, încă o dată, înainte de a se termina această zi, să
ne închidem ochii și să ne trimitem gândurile către cei care și-au pierdut
viețile. Și să fim recunoscători că trăim acum. Să facem ziua de mâine o zi mai
minunată. Să facem viitorul și mai strălucitor.
Ei,
am să plec acum. Nu uitați. Să trăim acum este cu adevărat un lucru minunat. Și
nu uitați că zâmbetul vostru va face pe cineva fericit. ”Nu există un asemenea
lucru ca un zâmbet nenecesar în această lume”, fie ca toate zâmbetele voastre
să creeze o lume minunată. Noapte bună. Adi-OS!!!
