G: Și locuitorii părții întunecate au fost un grup
care a trăit în timp ce erau urmăriți. Împrăștiați prin toată Europa, în cele
din urmă s-au folosit de oameni. Asta seamănă cu țara cea mare și țara cea mică
pe care le avem, ca o versiune în miniatură a lumi. Tocmai ce plănuiau să
creeze o ființă și mai puternică, s-a dovedit a fi imperfectă. Dar desigur, cei
care au fost creați pentru a lupta au sentimente. Ceea ce vedem prin această
poveste este nebunia bărbaților, istoria păcatelor oamenilor, etc. și suntem
capabili să simțim acut că continuă să se repete, nu? Și din această cauză,
putem clarifica acest lucru numit om și devine mai ușor de privit. Totuși, dacă
te uiți la el prea direct, dacă prezentarea a ceea ce înseamnă uman devine prea
confuză, nimeni nu va putea accepta ceva cu forța. Dar prin mesajul unei
povești, poți privi oameni obiectiv prima dată. Aceasta este metoda de
prezentare despre care vorbesc. Dacă ataci pe toată lumea, vor spune ”Nu există
așa ceva!”. Dar prezentând-o prin altceva, le permite să vadă cum trăiesc în
timp ce duc povara păcatului. Cred că poate ridica și întrebarea ”Cu ce motiv
existăm?”.
Î: Înainte de acest
interviu, am putut doar citi versurile tuturor melodiilor, nu? Ceea ce am
simțit spre sfârșit, a fost ”importanța de a trăi în ciuda soartei pe care o
poartă”, probabil că ascultătorii vor avea același sentiment. Ascultând această
discuție doar mi-a aprofundat acest sentiment.
G: Pentru că nu ai auzit toate melodiile de data
aceasta, ai venit la interviu doar cu versurile nu? Chiar dacă erau doar
versurile și coperta CD-ului (ca să poată fi folosită pentru interviu), sunt
fericit că multe persoane au oferit sentimente acestora.
Î: Vorbind de versuri, mă
întreb dacă majoritatea părților pot fi înlocuite și dezvoltate în ceva legat
de o relație de dragoste dintre un bărbat și o femeie.
G: Sunt părți care pot fi înlocuite, dar sunt și
bărbați, parteneri, asemănător cu o relație dintre un maestru și ucenic, și
prieteni apropiați, etc. Nu toți sunt
între bărbați și femei, dar poți privi și așa. Cât pentru mine, melodiile pe
care le cânt sunt limitate doar femeilor....asta este un secret. (râde)
Î: Pentru că m-am uitat doar
la videoclipul pentru ”Todokanai Ai”, mă întrebam dacă ținta albumului
”DIABOLOS” este relația dintre bărbat și femeie. Fata portretizată are soarta
unui vampir, nu?
G: Nu, amândoi sunt vampiri. De asta, la sfârșit,
ard și mor. Ceea ce am prezentat în videoclip este o parte. Pe scurt, este
povestea a doi din cei treisprezece Shito, așa că nu e vorba despre toți
membrii.
Î: Videoclipul a fost luat
din poveste ca avanpremieră pentru ”DIABOLOS”?
G: Da. Povestea persoanelor care au un destin atât
de efemer reprezintă întreaga tematică de data aceasta. Gândul că ei trebuie să
treacă prin ei însuși este că, chiar dacă e posibil ca destinul lor să fie unul
blestemat, să aibă aceea soartă îi face capabili să-și vadă existența pentru
prima dată și să simtă că trăiesc. Toate acestea sunt gândurile personajelor.
Că sunt câteva lucruri prin care trebuie să treacă. Cred că poți auzi povara
din videoclip în acest album.
Î: Ai jucat rolul unui
imigrant în ”MOON CHILD”, și multe alte lucrări de ale tale au avut inclusă
tematica destinului de neevitat. Se pare că acest gen de poveste este
radicalizat de această dată.
G: Așa este. Dar, cum să spun, nu vreau să fie
ceva ciudat, ca ceva se seamănă cu science fiction și desigur, nu vreau nici să
se transforme în ”nu înțelegi dacă nu știi conceptul”. Pentru că am compus
melodiile într-o manieră încât să le poți asculta separat. Ascultând melodiile
una câte una te face să te gândești și să simți ceva, și dacă pe lângă asta mai
sunt persoane care se gândesc ”Poate că e ceva mai mult de atât”, pot vedea mai
departe. Eu compun albume și concerte într-un anume mod, astfel încât să te
poți bucura. Dar mă întreb cât de exacte vor fi? Pentru cei care văd dincolo de
suprafață, mai este puțin până la răspunsul pe care îl cauți. Și aceasta este
povestea mea.
Î: Da, să luăm Gundam de
exemplu, sunt persoane care erau interesate de modelele din plastic la început,
dar au început să-și dorească mai mult.
G: Exact, cum începi nu contează.
Î: Albumul ar trebui să fie
lansat în momentul în care această revistă este publicată și cred că multe
persoane vor fi ascultat albumul până atunci. Dar acum, singura melodie pe care
am ascultat-o și care nu a fost lansată este ”Future”. Este o melodie lentă,
nu? De obicei ai mai multe melodii ”grele”, deci restul melodiilor sunt la fel
de intense?
G: Cred că devin ”grele”. Deși melodiile au un
sentiment destul de puternic, cred că sentimentele de tristețe și efemeritate
s-au dublat.
Î: Dacă privești obiectiv,
prin ”Ash”, ”Noesis”, etc, sunt foarte ”rock”, dar este adevărat că există și
ceva elegant la muzica lui Gackt-san.
G: Sunt fericit să aud că spui asta. Dacă este o
intensificare simplă, te-ai gândi că este gălăgioasă, așa că nu are nici un
rost să fac asta. Și nu asta este ideea, poți vedea ambele părți clar și precis
pentru că este o intensificare în liniște, efemeritatea în aceea intensificare,
și durerea și frumusețea care acompaniază efemeritatea. Nu sunt scene unde poți
vedea o interpretare extrem de intensă în slow motion? Deși ele sunt chiar
înaintea ochilor noștii, cumva le vezi mișcându-se foarte încet. Cred că este
echilibrul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumiri pentru comentariu!