Gackt Blog - 11 iunie 2012

De la fereastra mașinii lui GACKT. Ediția Ședința Foto pentru Calendar din Okinawa partea I

TUTUROR DEARS

Cum e toată lumea?

Am fost ocupat în ultimul timp, încă de la ședința foto pentru calendar.

Nici măcar nu am timp să mă lupt cu cineva.

Așadar,

Îmi pare rău că v-am făcut să așteptați atâta timp pentru o postare pe blog.

Vă rog să fiți fericiți că postez pentru prima dată după mult timp.

Ei atunci....

Privind înapoi la ședința pentru calendar din Okinawa.

A fost teribil.

Ce a fost teribil, întrebi?

Nu mă lua cu ”ce”.

Vremea.

Și-a bătut joc de noi.

Deși era un anotimp unde ar fi trebuit să fie însorit zile la rând,

Dintr-un motiv, erau condiții meterolologice neobișnite.

Chiar și așa,

În timp ce spuneam lucruri fără sens, ca de exemplu,

”Crezi că poți să-l faci pe GACKT să fie atent la asemenea lucruri?” (Habar nu am dacă e corect)

Am terminat ședința în siguranță.

Motivul pentru care am terminat aceeastă ședință frenetică în siguranță din Okinawa,

A fost pentru că majoritatea prietenilor mei erau în Okinawa pentru mine.

Toată lumea a ascultat imposibilul.

Oricum, m-au ajutat.

Chiar am simțit recunoștință din adâncul inimi mele,

”Ce ar trebui să ai sunt prietenii”.

Mulțuuuuumesc!!!

În timpul ședinței din Okinawa

Am făcut o grămadă de filmări,

Dar acestea vor fi publicate în MGG, așa că bucurați-vă de ele acolo.

Cred că voi posta mai multe poze aici.

Desigur, este imposibil să le postez pe toate odată,

Dar le voi separa în două părți și voi continua să le postez.

Și piesa începe în curând.

Presupun că toată lumea are un munte de lucruri

Pe care vor să le întrebe sau să știe.

Vă voi arăta lucruri aici

Pe care nu le pot arăta pe Twitter.

Cele care nu sunt lucruri DEARS.

Ei atunci....

23 aprilie 2012

Am terminat antrenamentul pe care l-am început devreme în dimineața aceasta

Și am terminat de împachetat.

Plecând la Haneda.

Chiar înainte de a pleca, sora mea mi-a spus

”Încearcă să nu îți pierzi concentrarea doar pentru că e Okinawa!!!”

Și i-am răspuns

”Ha....!!!”

Semnificație neștiută de nimeni.

Am un sentiment prost despre asta.

Curgerea timpului este diferită.

Am fost foarte îngrijorat dacă vom reuși să terminăm bine și în siguranță.

De data asta, programul ședinței a fost foarte aglomerat.

Am avut atât de puțin timp liber că nici nu am putut să vizitez mormintele.

Marcarea pozelor s-a făcut în ultimul moment.

În cele din urmă, nu știu dacă a mers bine sau nu.

Din punctul meu de vedere, întotdeauna în mijlocul a ceva,

Încerc să nu mă gândesc prea mult la asta.

Dacă îți pierzi concentrarea, s-a terminat.

Simțul acestui echilibru subtil este important.

Am sosit la Haneda,

Am fost ghidat în jurul clădirii,

Peisajul nou se întindea înaintea mea.

Această poză neclară.

Poate pentru că le-am făcut în timp ce mergeam, dar toate sunt neclare...

Acesta este noul Haneda.

În mijloc este un atrium, și s-a creat un spațiu nou.

Am fost puțin impresionat de acest nou teren deschis.

Am un punct slab pentru acest fel de clădire...

M-am plimbat iar și iar, filmând activitatea ca o persoană complet suspicioasă.

Am observat un număr extraordinar de pasageri care mă priveau de partea cealaltă a ferestrei.

”Presupun că ar fi mai bine să mă opresc acum...”

Până la timpul plecării, voi bântui clădirea.

Încă o dată, este dulce. (Habar nu am la ce se referă)

În ultimul timp, numărul de librării a scăzut remarcabil.

Cu siguranță ziua când hârtia va dispărea și totul va deveni digital e aproape.

Eu personal iubesc senzația hârtiei,

Dar apoi iar, ar putea deveni necesar o schimbare în eră.

În 30 de ani, lucrurile făcute din hârtie vor deveni artă ele însuși,

Și de o valoare extraordinară.

M-am gândit să-mi digitalizez toate documentele pe care le am

Și să-mi curăți camerele de multe ori.

Dar acele cărți fără număr pe care le-am acumulat

Sunt istoria în care am mers,

Și chiar să spun că sunt viața mea nu ar fi prea mult.

Să le digitalizez

Ar putea fi cu siguranță convenabil

Dar nu aș mai putea vedea aceea istorie cu proprii mei ochi.

Recent, am ajuns să înțeleg

Că să treci prin viață este însuși o artă și că poate avea o mare influență asupra oamenilor.

O bibliotecă are această semnificație.

O greutate care nu sunt cuvinte va fi transferată de la părinte la copil.

Când eram copil,

Erau multe cărți care păreau dificile și nu îmi puteam da seama despre ce erau.

Mă întrebam de ce le citeați.

Sunt multe semnificații în ele,

Și în procesul de maturizare, le studiez.

Când sunt pierdut,

Multe cărți mă ajută.

Asta cu siguranță este arta vieții.

Pe lângă asta,

M-am urcat în avion și am ajuns în Okinawa.

Am fost urmărit de liceeni și am tot alergat, încercând să scap,

Și cumva am ieșit în siguranță pe poartă.

La aeroportul din Okinawa, poarta de îmbarcare și sosire e aceeași

Așa că e ușor să apară panică.

Întotdeauna mă gândesc că ar trebui să îmbunătățească lucrurile puțin,

Dar...

În Okinawa chiar și asta are o atmosferă de lene.

Mă urc în mașina personală

Și trag aer în piept.

Neștiind că,

Staff-ul pe care l-am adus cu mine

Se agită fără nici un motiv, chiar dacă spui doar Okinawa...

Hmm, am un sentiment prost.

Ei bine.

Autobuzul ne duce la hotel.

Ziua în care sosesc este frumoasă, și vremea e perfectă pentru o ședință foto.

Dar nu avem ședință în ziua respectivă.

Plănuesc să mă cazez,

Și apoi să fac o ultimă verificare în camera mea

La ședința foto care începe a doua zi.

Oamenii din autobuz sunt fericiți.

Hey, hey...ai să pierzi timp așa.

Chiar dacă spun asta, mă gândesc

”Ei, e Okinawa...presupun că e în regulă!”

Chiar și eu am trecut în modulul ”fără griji”

Oricum, mi-am făcut o poză.

Ce va fi, va fi,

Am decis să mă bucur și eu de Okinawa.

Atunci, când autobuzul a început să meargă, a apărut un peisaj nefamiliar.

”Pe unde mergem?”

Am întrebat fără să mă gândesc.

”S-a construit un nou drum.”

A spus staff-ul local.

Un nou drum de-a lungul oceanului a apărut.

”Whoooooa!!!”

A fost un drum atât de frumos că am exclamat.

Cât de frumos ar fi dacă drumul acesta ar merge până la Nago?

Ei, chiar și până la Chatan ar fi bine.

Nu ar fi aglomerat, și dacă ar merge prin nord,

Mai multe locuri din Okinawa ar fi reînviate, cred.

Pentru că ceea ce e important sunt autostrăzile care leagă orașele,

Ar trebui să investească mai mulți bani în bugetele pentru proiectele la scară largă.

În momentul de față investesc doar în modernizarea pe jumătate a orașelor.

Sunt multe lucruri în Okinawa la care mă gândesc zilele astea.

Din cauza modernizării pe jumătate a orașelor vechi din Okinawa,

Orașele înseși devin fără valoare.

Străzile unice, vechi sunt distruse

Și construcții fără sens se întind.

Ce câștigi prin asta?

Chiar și atmosfera unică din Okinawa este ceva

Ce ar trebui protejat ca o cultură fantastică,

De ce continuă modernizarea până în punctul în care distrug asta?

Din cauza asta, oamenii fac exact opusul și nu vizitează.

Sensul de a vizita nu mai este aici.

Orașul Kin este la fel.

Inițial, a fost un oraș cu o mare atmosferă.

Avea aceea atmosferă unică, rareori văzută.

Un aer magnific.

Au fost niște tensiuni acolo,

Nereferitoare la Japonia care nu mai există nicăieri.

Dar acum se schimbă într-un oraș de nimic.

Ce câștigi dacă faci asta?

Oamenii părăsesc rapid orașul.

Momentan, îl confunzi, că orașul ar deveni mai ușor de trăit în el.

Pentru că crezi că va fi mai convenabil.

Dar oamenii care trăiesc acolo nu recunosc că

Oamenii pleacă rapid din oraș pentru că nu mai vine nimeni.

Rezultatul este continuarea construcțiilor într-un oraș fără viață.

Vreau ca oamenii să observe.

Dacă nu ne protejăm cultura cu conștiință,

Nu o vom mai putea recupera niciodată.

A proteja cultura nu este doar

A proteja lucrurile care sunt ușor de înțeles, cum ar fi castele și alte clădiri vechi.

Stilul de viață care a fost construit în mai multe decade,

Și atmosfera care nu s-a schimbat din timpuri străvechi,

Sunt o cultură unică care nu mai există în alt loc.

Nu este o întrebare dacă să fie prietenos sau nu.

Cu cât mai prietenos îl faci, cu atât mai mult pierzi din savoare.

Dacă cauți prietenie, e același cu design-ul interior a unui magazin dintr-un lanț de magazine.

Nu contează la care magazin te duci, e la fel, și ușor de folosit.

Dar toată lumea știe

Că este o mare diferență între

Lucrurile care sunt ușor de folosit și lucrurile pe care vrei să le folosești.

Ei....

Am traversat noua autostradă de-a lungul oceanului

Și ne-am apropiat de hotel.

Astfel de mașini încă circulă.

Nu pot descrie atmosfera.

E prea bună.

Cerul era incredibil de însorit.

M-am rugat pentru vreme însorită și pentru următoarea zi.

Va urma: Jurnalul Ședinței Foto din Okinawa

GACKT