duminică, 25 ianuarie 2015

Canalul GACKT – discuția 84 a revistei-blog 27.12 (1 ianuarie 2015)

Poveștile idioate ale lui GACKT nr. 36

Dururururururu...
Dururururururu...

Alo...*cough cough*

Oh, tu ești...

*cough cough*

Huh?
Dacă am răcit?...

Da, da, am răcit.
În fiecare an,
Când trec dintr-un an în următorul, sunt sigur că voi avea febră și întotdeauna este îngrozitor.
Cumva a ajuns la 39 de grade acum.

Acum ceva timp,
Am auzit asta.

Să treci în noul an necesită o incredibilă cantitate de energie,
Și cei care nu au ceea ce trebuie pentru a întâmpina noul an,
Vor muri înainte de a trece...
Din acest motiv multe persoane mor la sfârșitul anului...


Cred că sunt o persoană care încearcă din greu,
Dar în fiecare an, mă întreb dacă aș putea fi unul dintre cei care nu reușesc să treacă.

Nu vreau să gândesc astfel,
Dar când am o astfel de febră în fiecare an, e cam greu să nu, nu e așa?

La naaiba...
Cu siguranță voi trece în următorul an!!!

Așadar, în fine, de ce m-ai sunat?


Huh?
Vrei să te întâmpin de Anul Nou?...

Ahhhhh, înțeleg.
Deja este 31...
Ziua a venit repede.
Un an întreg a trecut într-o clipită.


Huh?
Cum a fost anul acesta?...

Hmmm, sincer,
Am călătorit înainte și înapoi între Japonia și peste hotare,
Și am alergat atât de mult că nu îmi amintesc nimic...
*cough cough*

Amintirile mele de anul trecut sunt amestecate cu amintirile mele de anul viitor.
Dacă chiar încerc să-mi amintesc,
Simt că am petrecut întregul an fiind tras de colo încolo de către piesă...


Nu, nu, nu...dar,
Nu e ca și cum ar fi că singura perioadă în care lucrez la piesă
Este perioada în care stau pe scenă, nu?

A fost povestea, scenariul, muzica, regizarea, audițiile, repetițiile, antrenamentul,
Spectacolele, întâlnirile de revizuire,
Transformarea în nuvelă...

Toate aceste lucruri sunt legate de piesă, nu?
Și sunt sigur că sunt și alte lucruri pe care am uitat să le menționez.


Îmi amintesc că chiar mi-a luat mult timp.
Desigur, mare parte din producție am făcut-o peste hotare.

Simt că am făcut mare parte din ea peste hotare,
Și doar mă întorceam în Japonia când era ceva
Ce trebuia făcut în Japonia...

Huh?
De ce îmi place mai mult peste hotare?...


Mă pot concentra acolo.
Când sunt în Japonia, programul meu se umple imediat.
Chiar dacă programul meu ar fi plin de lucruri pe care le fac singur,
Ajung să merg să mănânc cu persoane în fiecare zi.

Dacă asta se întâmpla,
Aș fi rămas fără timp să scriu povestea,
Și în cele din urmă, fiecare parte a piesei ar fi fost întârziată.
E ca și cum nu ai vedea pădurea din cauza copacilor, nu?


Când sunt peste hotare, nu aud acel zgomot de fundal.
Asta fiind spusă,
Uneori când am fost peste hotare,
Takumi a venit cu mine...


Huh?
Dacă nu sunt singur de obicei?

Ahahaha.
Sunt complet singur.
Da, cu siguranță singur.

Dar îmi place acel sentiment de singurătate.
Pot fi mai drăguț cu celelalte persoane astfel.


Pot fi recunoscător din adâncul inimii mele că am întâlnit multe persoane,
Și că descopăr noi căi de a-i întâlni.

Oricum te gândești la asta,
Ca un lucru bun sau ca un lucru rău
Depinde de tine, nu?


Ceea ce este cel mai important este cum accepți
Lucrurile care se întâmplă înaintea ochilor tăi.

Ai înțeles?


În doar câteva ore,
Vom întâmpina noul an.

Faceți o listă cu tot ceea ce nu ați putut face anul acesta.
Scrieți o notă cu tot ceea ce veți face cu siguranță anul acesta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumiri pentru comentariu!