Iarăși, de peste hotare...(discuția 41 a revistei-blog extras)
Dragi mei LOVERS
Vă voi prezenta puțin din ce am postat pe
revista-blog de data aceasta.
Încercați să citiți.
Mergeți aici ca să citiți tot.
Sunt aici.
Astăzi sunt iar în avion.
Câte zboruri trebuie să mai fac!?
De data aceasta, este ANA
Mă îndrept către Hong Kong.
Asta fiind spusă, acolo a fost un taifun.
Din cauza asta, am fost blocat la
aeroport,
Și mi-a amenințat toate întâlnirile
Pe care le programasem în Hong Kong.
Takumi vine cu mine...cu siguranță
nu e îngrijorat
Din cauza asta, am fost asaltat de o
somnolență teribilă.
Ei, trebuie să o spun.
De ce?
În ultimele zile, înainte de a pleca din
Japonia,
Am alergat contra câtorva date-limită.
Am filmat 2 reclame,
Am terminat de înregistrat,
Am avut destule întâlniri cât să-mi
transforme creierul în terci,
Și
Mi-am făcut forțat destul timp să mă joc.
Asta e important.
Ei...
Să continui povestea de ultima dată?
Huh?
Ce?
Nu îți poți aminti???
Atunci du-te și citește-o iar pe ultima!
Și apoi du-te la cea de dinainte
Și citește totul de la început!!!
Da, da, știu că această coloană devine
chiar lungă.
Ei,
Am fost în Bali.
Pentru sesiunea-foto pentru calendar.
Prima zi de făcut poze pentru calendar.
Să fiu sincer, ziua a început cu
make-up-ul
În timp ce-mi frecam ochii somnoroși.
Nu dormisem.
De ce?
Pentru că am lucrat toată noaptea.
Ei, sunt obișnuit, așa că e okay.
Dar diminețile sunt dure...
În timp ce mă gândeam ”Mai degrabă aș sta
aici și aș privi în gol...”
Am plecat imediat ce s-au ivit zorile.
Un drum uimitor...nu e prea strâmt?
În timp ce mă întrebam unde mergeam,
Am ajuns la una dintre cele 3 vile de top
din Bali.
Aparent, rar primești permisiunea de a
face poze aici.
Resort-ul Ayana.
Ei, e de râs.
Ce e?
Prețul de aici.
E de proastă calitate?
Nu, nu, nu, e foarte scump.
Camera în care am făcut poze costă 700000
de yeni pe noapte
Vă puteți imagina?
Când am auzit prețul,
Am izbucnit în râs pentru prima dată după
mult timp.
Imediat, am fost întâmpinat de un
shisa...aici nu e Okinawa
(Shisa sunt o versiune omniprezentă din
Okinawa a gardienilor câine-leu chinezești)
Aici, în Okinawa,
Și în diverse țări asiatice din sud,
Sunt animalele shisa
Despre care se spune că sunt reîncarnările
asistenților zeilor.
Este curios.
Să căutăm despre asta mai târziu.
Ce e asta?
Primul lucru pe lângă care am trecut
A fost un spa construit pe o stâncă de pe
coastă.
Este 150000 de yeni o vizită...
Trebuie să fie o greșeală...
Trebuie să vezi ca să crezi...
Totuși,
Chiar când mă întrebam dacă era necesar să
o facem acolo,
Am intrat în spa-ul construit în mijlocul
unei stânci.
M-am oprit și m-am holbat la
frumusețea mării...
”Sunt multe lucruri pe care banii nu le
pot cumpăra...”
Mă gândeam în timp ce priveam oceanul,
Dar facilitățile din vecinătate cu
siguranță au costat ceva.
Ei, asta e natura umană și lăcomia.
Nu avem ce-i face.
Puteam vedea o altă vilă la
distanță...
În jur erau câteva vile ultra-luxoase.
În timp ce mă gândeam că dacă petrec ceva
timp aici,
Cu siguranță mi-ar fi vindecat sufletul...
Managerul meu, Kanamori, mi-a spus,
”GACKT, te gândești să cumperi una, nu?”
Eu, uh, stai, argh...
Este înfricoșător să fiu văzut astfel...
Chiar este frumos...
Dacă aș fi trăit aici,
Probabil că nu mi-aș fi făcut niciodată
munca...
Acoperirea internetului e slabă aici,
Așa că nu pot trăi aici.
Ei, nu sunt chiar un utilizator al
internetului,
Dar cu siguranță am nevoie de internet pentru
lucru.
Of....
Este asta o boală a modernității cu care
sunt infectat...?
Când vii într-un astfel de loc,
Trebuie să lași deoparte telefonul și
laptopul înainte de a veni...
Chiar și așa, e prea frumos...
Am terminat de făcut poze în spa,
Și am revizitat câteva locuri pentru a
face poze.
Era mai mare decât am crezut.
Parcurile sunt drăguțe...
Este incredibil.
Pentru că aceste clădiri sunt construite
în acest loc,
Este surpinzător de mult loc întins.
Am folosit o mașinuță de golf pentru a
merge la următorul loc pentru poze.
Dacă eram singur, cu siguranță mă
pierdeam.
Nu e uimitor?
Am ajuns în cele din urmă și am reînceput
sesiunea-foto.
Erau și clienți normali,
Dar abia dacă unii erau caucazieni.
Erau majoritatea asiatici.
Pentru că sunt mulți asiatici în Bali?
Nu, nu.
Recent, mi-am petrecut jumătate din timp
peste hotare
Și jumătate în Japonia.
Mă face să mă gândesc că iubesc Japonia.
Deși, desigur, iubesc fiecare țară.
M-am gândit vreodată că vroiam să fiu un
bărbat
Care poate lupta împotriva lumii?
Presupun că mândria mea ca japonez este
puternică.
Așa că simt că vreau să dovedesc că pot
lupta chiar și peste hotare.
Asta fiind spusă,
Somnolența mă ucide.
Sunt treaz noaptea de câteva zile.
Se pare că am câteva ore
Înainte de a merge la următoarea mea
destinație.
Da, trag un pui de somn...
G’night...
Cineva să mă trezească.
ZZZzzz....
GACKT
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumiri pentru comentariu!